Semnificatia religioas a nvierii este ntrit de o suit de obiceiuri crestine strns legate de consumul unor alimente traditionale. Fie c este vorba de ou, miel, drob sau pasc, fiecare dintre aceste alimenmte au o semnificatie aparte si primesc, prin sfintire, puteri neobisnuite, tmduitoare. Astzi, n Vinerea Mare nu se mai slujeste Sfnta Liturghie, pentru ca nsusi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum, si se tine post negru. Aceleasi lucruri sunt valabile si pentru Smbta Mare. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etap a tririi lui Hristos, Care se afla acum n mormnt. La sfrsitul slujbei se nconjoar biserica cu Sfntul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii
Credinciosii ortodocsi srbtoresc astzi ultima vineri din Postul Mare, zi care este numita si Vinerea Pastelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Astazi este ziua n care Hristos a fost rstignit si a murit pe cruce pentru rscumprarea neamului omenesc de sub jugul pcatului strmosesc. Din acest motiv, Vinerea Mare este si zi de post negru. Crestinii mai dau diferite conotatii legate de aceste denumiri. Acestea sunt date de ceea ce se ntmpl n aceast zi. Astfel, se numeste Vinerea Pastilor, pentru c este ultima vineri dinaintea Pastelui, Vinerea Patimilor, deoarece n aceast zi a ptimit si a fost rstignit Iisus Hristos. Se cheam si Vinerea Seac, pentru c cei mai multi romani au obiceiul de a tine post negru, adica nu mnnc si nu beau nimic toata ziua Smbta Mare este ziua ngroprii Domnului cu trupul si a pogorrii Lui la iad, de unde a slobozit neamul omenesc. Este ziua n care se definitiveaz pregtirile pentru marea srbtoare a nvierii. Spre sear, crestinii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul noptii. Fiind ultima zi a Postului Mare, era obiceiul ca btrnii si copiii s se mpartseasc. Ziua nvierii Domnului, cunoscut si sub numele de Pasti, ncepe, din punct de vedere liturgic, n noaptea dinainte: la miezul noptii, cnd se spune c mormntul s-a deschis si a inviat Hristos. Chiar dac romnii particip n numr destul de mic la Sfnta Liturghie din aceast noapte sfnta, ei vin la Slujba nvierii, pentru a lua lumin. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, dimineat, la biseric, n locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele.
Pasc, miel, ou si drob
n biseric este obiceiul ca, n aceast noapte, s se sfinteasc pinea numit pasti, fie sub form de anafur sau anafur amestecat cu vin (n Vestul trii). n Moldova mai ales, dar si n alte zone ale trii, femeile pregtesc pasc. Ea are forma rotund pentru c, n popor, se crede c scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac mpletit n trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizand crucea pe care a fost rstignit Hristos. ntre mpletituri se pune brnz srat sau dulce, frmntat cu ou si stafide. Legat de mielul pe care l consum romnii de Paste n vremurile noastre, putem spune c preparatul traditional, drobul, s-a impus nti n lumea urban romneasc, apoi, prin imitatie, si n cea rural, ca un nou aliment, cu gust distinct, care a nceput s aib un consum specializat, ritual. Drobul a devenit, prin excelent, alimentul care se identific, n actualitate, aproape complet, – la fel ca pasca si oule rosii – cu srbtorile Pastelui. Mielul este semnul blndetii, al simplittii, inocentei si purittii. E unul dintre simbolurile Mntuitorului Hristos.
Alimentele sfintite au puteri tmduitoare
La biseric, pasca este dus ntr-un cos anume pregtit pentru Paste, n care femeile mai pun crnati, ou rosii si mpistrite, colaci, brnz, slanin, drob, usturoi, sare, prjituri si alte alimente. Acestor alimente, sfintite, li se atribuie puteri vindectoare. n unele locuri se spune c, cine mnnc ou n ziua de Pasti va fi usor peste an. n trecut albusul de ou rosu sfintit se usca, se pisa si se sufla n ochii bolnavi de albeat, ai vitelor si oamenilor. Cu slnina se ungeau rnile sau vreun picior scrntit. De asemenea, pentru friguri, omul se afuma cu slnin si tmie puse pe o lespede. Slnina, se spunea c are proprietti tmduitoare pentru oameni si vite. Sarea era folosit la sfintirea fntnilor, iar azi este pus n mncare. Despre usturoiul sfintit se spune c nu se stric, dar foloseste si la alungarea strigoilor sau pentru tmduirea celor bolnavi de vtmtur. Puteri deosebite i se atribuie si lumnarii de la nviere, care este pstrat sapte ani si aprins n caz de grindin, furtuni, sau mari primejdii. Noaptea nvierii este deosebit, ea simbolizand noaptea luminii, a izbvirii omului din iad, din pcat si din moarte. Spun sfintii c ntreaga omenire va nvia dupa modelul nvierii lui Hristos. De aceea, nvierea este privit ca o srbtoare a luminii. Seara sau la miezul noptii, cnd oamenii merg la slujba nvierii, aprind lumnari la mormintele celor morti din neamul lor.
Hristos a nviat!
Din acest moment salutul obisnuit este nlocuit cu cel de Hristos a-nviat!, la care se rspunde Adevarat a-nviat!, salut pstrat pn la nltarea Domnului. Este o form de mrturisire a nvierii si a credintei crestine. La ntoarcerea de la slujba de nviere, crestinii pun ntr-un lighean un rosu si o moned de argint, peste care toarn apa nenceput. Exist apoi datina de a se spla, dndu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicnd: S fiu sntos si obrazul s-mi fie rosu ca oul, toti s m doreasc si s m astepte, asa cum sunt asteptate oule rosii de Pasti, s fiu iubit ca oule n zilele Pastilor. Familia crestin se aseaz apoi la masa pascal, dup care, cel mai n vrst, cioneste primul oul cu ceilalti membri ai familiei. Se crede c, fcnd acest lucru, membrii familiei se vor vedea si pe lumea cealalt.
