Condamnati la sapa

Lucr�torii din agricultura vasluian� se bazeaz� pe sap�. Asocierea, fermele moderne si rentabilitatea sunt cel mult vorbe frumoase. �n realitate, mijloacele rudimentare de lucru dicteaz� parametrii productiilor realizate. Astfel, �n anul de gratie 2010, 60% din suprafata arabil� a judetului Vaslui este lucrat� individual, cu rezultate catastrofale. Pietele sunt cedate m�nc�rii importate iar fondurile europene se pierd pe band� rulant�. �n timp ce agricultura de subzistent� s�r�ceste comunit�ti �ntregi, autorit�tile fug�resc produc�torii prin piete, fiscalizarea t�ranilor ucide micile gospod�rii, iar lipsa ajutoarele de stat risc� s� falimenteze tot mai putinele societ�ti r�mase.

Dup� 20 de ani de „libertate” agrar�, f�r�mitarea terenurilor continu� s� submineze sever productia agricol� vasluian�. Chiar dac� �n ultimii ani exploatarea organizat� a c�stigat teren, realit�tile rurale locale sunt departe de cerintele europene. Potrivit datelor Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, �n acest an, doar 40% din suprafata arabil� a judetului Vaslui este utilizat� organizat. Mai exact, dintr-un total de 291.316 hectare de teren arabil, numai 114.462 hectare sunt grupate �n exploatatii. Restul de 60% din totalul parcelelor arabile sunt lucrate individual, cu consecinte directe asupra rentabilit�tii unui sector economic extrem de important. Mai mult, raportat la suprafata agricol� total� a judetului Vaslui, decalajul este si mai mare. Dintr-un total de 401.021 hectare, este administrat� organizat doar 30% din suprafat�, adic� 120.408 hectare. �n anul 2008, suprafata agricol� exploatat� organizat a fost de 100.606 hectare, pentru ca, �n 2009, s� creasc� la 113.687 hectare. �n prezent, �n judet exist� exploatat ii agricole comerciale constituite sub diferite forme: societ�ti comerciale, asociatii familiale, persoane fizice autorizate etc. Fermele exploateaz� terenurile arabile ale proprietarilor cu contracte de arend� sau utilizeaz� �n comun terenurile si celelalte mijloace de productie.

Subzistenta bate eficienta

Pe l�ng� pierderea fondurilor europene, f�r�mitarea terenurilor �nl�tur� si selectarea fermierilor �n raport cu potentialul de a produce si scoate pe piat� marf� de calitate. Lipsa asocierii produc�torilor din agricultur� reprezint� si un obstacol serios �n calea moderniz�rii si eficientiz� rii acestui sector. Grav este faptul c� practicarea agriculturii de subzistent�, dublat� de o atitudine ostil� fat� de asociere, �nc� este o caracteristic� a lumii satului. Astfel, minusuri evidente de ordin organizatoric se �nregistreaz� at�t la asociatiile profesionale, c�t si la cele de productie, �n vederea lucr�rii optime a terenurilor. �n acest context, la nivelul comunit�t ilor locale, comasarea terenurilor agricole s-a transformat �ntr-o �ntreprindere greu de realizat.

Semnele bune criza are!

Dac� �n anii trecuti agricultura reprezenta o atractie deosebit� pentru investitori, �n prezent, situatia s-a schimbat. Num�rul de exploatatii nou �nfiintate este �n sc�dere, schimbarea de atitudine a potentialilor fermieri fiind determinat� de o serie de cauze obiective. �n primul r�nd, este vorba despre lipsa mijloacelor mecanice pentru efectuarea lucr�rilor agricole si a posibilit�tii de a mai accesa credite agricole pentru productie. Un obstacol major �n calea comas�rii terenurilor �l reprezint� si potentialul de productie sc�zut. Practic, toate terenurile cu potential de productie, din clasele I si II de calitate, precum si o parte din cele de clasa a III-a, au fost arendate. �n acest fel, au r�mas disponibile terenurile cu un potential sc�zut, situate �n pante, cu suprafete mici, cu fenomene de degradare – saturare, eroziune etc. Nu �n ultimul r�nd, lipsa personalului cu preg�tire �n domeniul agricol descurajeaz� �nfiintarea de noi ferme. Piata, secretul succesului �n statele comunitare, agricultorii au ferme de diferite m�rimi, p�n� la maxim 400 de hectare, care, �n baza unor proiecte viabile, �si dezvolt� productia si o valorific� corespunz� tor. Principalul scop al asocierii se face pentru exploatarea p�m�ntului si folosirea �n comun a unor utilaje si instalatii. Marea majoritate a produc� torilor accept� s� se uneasc� �n vederea v�nz�rii productiei. De altfel, principala problem� a fermierilor care se profileaz� �n viitorul apropiat este cea a comercializ�rii productiei, lucru care trebuie f�cut de c�tre profesionis ti. Doar beneficiind de specialis ti, utilaje specifice si surse financiare fermierii autohtoni pot face fat� exigentelor europene. �n caz contrar, importurile de produse alimentare vor ocupa �n totalitate piata de desfacere, iar societ�tile locale vor falimenta din cauza blocajului financiar.