Statul continu s fie cel mai generos angajator de pe piat. Somajul si salariile minime sunt exclusiv apanajul angajatilor din privat. Din totalul somerilor nregistrati n judetul Vaslui, 94% provin din rndul societtilor private. Legea salarizrii este „ostatica” sporurilor, iar restructurrile de personal se fac doar la televizor. Cu un astfel de „sef”, performantele manageriale publice sunt de invidiat: proiectele europene sunt o ruin, investitiile doar lozinci, iar principalele activitti economice n colaps. Mai mult, pentru a finanta armatele de plimbtorii de hrtii, angajarea unui mprumut extrem este iminent.
Guvernul Boc se joac de-a reducerea cheltuielilor banilor publici. Dup aproape un an si jumtate de „reform” profund, rezultatele noilor viziuni de dezvoltare sunt lamentabile. n timp ce sectorul privat a fost aproape desfiint at, n sectorul bugetar s-a umblat cu penseta. Datele referitoare la proveninta somerilor din judetul Vaslui sunt relevante, n ceea ce priveste jocul de imagine promovat de la Palatul Victoria. Din cei 24.698 de someri nregistrati la data de 31 martie 2010, nu mai putin de 23.177 sunt fosti lucrtori n firmele private. Restul, adic numai 1.521 de persoane sunt salariati care au prestat n aparatul de stat. ns, istoria decapitrii productiei autohtone si ntretinerea unui aparat public obez este mult mai prolific. n ultimii 20 de ani, la nivelul judetului Vaslui zonele industriale sau redus cu 50%, n timp ce sectorul bugetar s-a ngrsat de aproximativ 10 ori. Un decalaj imens, care explic prbusirea finantelor publice si adncirea deficitului bugetar la niste valori ametitoare. Rspunsul autorittilor la falimentul iminent const n tot felul de reuniuni, sedinte etc., n care populatia este avertizat asupra pericolului care pndeste Romnia. Adic imposibilitatea achitrii pensiilor, salariilor sau alte prestatii sociale si un haos social similar cu cel din Grecia. Si, pentru c la nivel retoric restructurrile stau excelent, realitatea din teren este necruttoare. Cresterea economic de 1,5% a fost revizuit n scdere la 0,8%, pe fondul mentinerii economiei nationale n recesiune. Mai mult, pentru sustinerea cheltuielilor publice astronomice este n discutie un al doilea mprumut extren, care va ndatora tara noastr pentru o perioad lung de timp.
Restructurri immediate
Reprezentantii oamenilor de afaceri vasluieni sustin c restructur rile de personal din aparatul bugetar trebuie fcute ct mai urgent. Patronatul apreciz c sunt sectoare de activitate, cum ar fi finant ele si nvtmntul, care trebuie redimensionate profund. „Trebuie realizat o reducere grabnic de personal n sistemul bugetar, dar acolo unde e nevoie. Nu este admisibil ca cei de la stat s ameninte cu greva, iar cei de la privat nu au fcut nici un protest. Toat lumea se vait pe bani publici! Atunci hai s ne vitm mpreun si cei care intr n sistemul privat!”, a spus Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur Vaslui. De altfel, reteta iesirii din recesiune este extrem de simpl si aplicabil, indiferent de Guvernul care administreaz tara. Refacerea imediat a bugetului de stat, repunerea n functiune a unui sprijin pentru IMM-uri, o alt gndire privind cheltuirea banului public. Grav este faptul c economia real este paralizat, iar stimulii relansrii lipsesc cu desvrsire. Spre exemplu, desi suntem n luna mai, sectorul constructiilor are o activitate anemic, iar angajrile sunt foarte modeste. „Directori de institu- tii publice prin neveste, copii etc. conduc firme private cu care se fac contracte pe bani publici.Cnd au fost distrunse zonele industriale din judet, nu a plns nici un bugetar. La noi, autostrzile si alte lucrri de la nivelul judetelor sunt mai scumpe, dect dac le-am face pe lun”, a subliniat Constantin.
Cum s evitm Grecia!
Pentru evitarea colapsului financiar, autorittile au la ndemn un set minim de msuri care s salveze productia. Este vorba despre revizuirea regimului fiscal: neimpozitarea profitului reinvestit, scderea cotei unice de impozitare, reducerea fiscalittii pentru cei care si pltesc n termen datoriile ctre stat, anularea impozitului forfetar si micsorarea impozitelor pe salarii si CAS pentru angajati si angajatori. Patronatul solicit si reducerea TVA, achitarea cu celeritate de ctre autorittile publice a restantelor TVA, compensarea datoriilor curente la bugetul de stat cu TVA nerestituit n termen de 30 de zile de la data depunerii decontului TVA, cu solicitarea de rambursare etc. La nivelul directiilor de finante si altor colectori de taxe si impozite s se constituie grupuri de lucru formate din reprezentanti ai organizat iilor oamenilor de afaceri si firmelor pentru realizarea programelor de esalonare n conformitate cu reglemetrile privind ajutorul de stat si prin consultarea specialistilor Consilului Concurentei. Alte msuri vizeaz relansarea creditrii ntreprinz torilor privati, absorbtia de fonduri europene, stimularea exporturilor, ncurajarea productiei interne, reducerea somajului, reducerea birocratiei si a cheltuielilor administrative etc.
