Astzi, n ntreaga lume, se srbtoreste Ziua Mondial a Pmntului. Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui mpreun cu o serie de unitti scolare vor initia si participa la organizarea unor activitti pentru educarea si constientizarea publicului. Pentru a proteja mediul nconjurtor, cettenii au la ndemn o serie de msuri: folosirea bateriilor rencrcabile, reciclarea sticlei, plasticului si alte deseuri etc.
Ziua Mondial a Pmntului a nceput s fie srbtorit din anul 1970 cnd, pe 22 aprilie, 20.000.000 de oameni au manifestat la New York mpotriva polurii industriale. A fost prima manifestare la nivel mondial de asemenea amploare, care a tras un semnal de alarm asupra consecintelor ireversibile ale industrializrii. Aceast miscare s-a nscut n SUA ntr-o perioad cnd au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care nbusirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenti mpotriva rzboiului din Cambodgia, „Masacrul din 4 mai”, aparitia fibrelor optice, succesul melodiei „Bridge over Troubled Water”, ultimul album al formatiei Beatles, moartea lui Jimmy Hendrix, un accident nuclear n Carolina de Sud la centrala nuclear din Savannah River din apropierea orasului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze si fum, considerat „semn al prosperittii”. Ziua Pmntului a fost fondat de senatorul american Gaylord Nelson, n anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politic din dezinteresul pe care il arat fat de mediu. Ziua Pmntului a fost celebrat n primul an de circa 20 milioane de cetteni americani, n marea lor majoritate tineri si foarte tineri. Dup 2 decenii, n anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de tri au transformat Ziua Pmntului ntr-o manifestare de amploare n istoria omenirii, prin alturarea lor n dorinta de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.
Efectul de Ser – principalul inamic
Efectul de Ser este unul din inamicii pmntului si ai omului pe lng multi altii cum ar fi cutremurele, inundatiile, alunecrile de teren etc. O serie de gaze cu efect de ser sunt responsabile pentru nclzirea global, iar oamenii le emit n nenumrate feluri. Majoritatea provin de la combustibilii fosili de la masini, uzine si productii electrice. Gazul responsabil n cea mai mare msur este ns dioxidul de carbon. Se adaug gazul metan, oxidul nitros din fertilizatori, gazele folosite n procesele industriale si de refrigerare, precum si defrisarea pdurilor, care n caz contrar, ar depozita CO2. potrivit datelor Agentiei Europene pentru Energie. n anul 1991, la Kyoto, n Japonia, 61 de tri au finalizat un acord denumit „Protocolul de la Kyoto”, care stabileste termenii si regulile de punere sub control a gazelor ce determin efectul de ser al terrei. Documentul exprim dorinta ca pn n anul 2012, cantitatea medie de gaze cu efect de ser (principalele sase gaze) s fie reduse cu 5,2% sub nivelul nregistrat n anul 1990.Romnia a semnat Protocolul de la Kyoto n 1997 si la ratificat n ianuarie 2001, valoarea tint a trii nostre fiind o reducere de 8% fat de anul de baz 1989.
