Leonardo Da Vinci a prezis ca sf�rsitul lumii se va produce pe 1 noiembrie 4006

Savantul Leonardo Da Vinci ar fi prezis c� sf�rsitul lumii se va produce pe 1 noiembrie 4006, potrivit unei cercet�toare de la Vatican, informeaz� timesonline.co.uk.

Sabrina Sforza Galitzia sustine c� a descoperit o serie de indicii �n pictura mural� „Cina cea de Tain�” realizat� de Leonardo Da Vinci. Partea central� a ferestrei de deasupra lui Iisus si a discipolilor s�i, reuniti pentru ultima lor mas� �mpreun�, �nainte de crucificarea lui Cristos, contine, �n opinia acestei cercet�toare italiene, „un puzzle matematic si astrologic”, pe care ea ar fi reusit s� �l descifreze. Cercet�- toarea sustine c� Da Vinci ar fi prezis c� sf�rsitul lumii va avea loc �n urma unui „potop universal”, care va �ncepe pe 21 martie 4006 si se va �ncheia pe 1 noiembrie �n acelasi an. Documentele pe care le-a descoperit cercet�toarea italian� ar sustine faptul c� Leonardo Da Vinci ar fi considerat acest potop universal drept „un nou �nceput pentru omenire”. „Exist� cu adev�rat un cod al lui Da Vinci, �ns� nu este cel care a fost f�cut celebru de Dan Brown”, a declarat Sabrina Sforza Galitzia. Aceasta, care a studiat �n trecut manuscrisele lui Da Vinci �n calitate de cercet�tor al Universit�tii California din Los Angeles, lucreaz� �n prezent la arhivele Vaticanului. �n 2009, Vaticanul a publicat studiul acestei cercet�toare, intitulat „The Last Supper of Leonardo in the Vatican”, �n care Sabrina Sforza Galitzia analiza o tapiserie cu „Cina cea de Tain�” f�cut� pentru regele Louis al XIII-lea al Frantei, dup� modelul celebrei picturi murale a lui Leonardo da Vinci, care se afl� �n Milano. Cercet�toarea italian� a declarat c� lucreaz� la o continuare a acestui studiu, �n care va explica �n detaliu acest „cod ascuns” al lui Da Vinci, care ar avea leg�tur� cu semnele zodiacale si folosirea celor 24 litere ale alfabetului latin pentru a reprezenta cele 24 de ore ale zilei. Leonardo Da Vinci ar fi considerat c� istoria omenirii se �ndreapt� c�tre „suma tuturor lucrurilor, c�tre judecata final�”, descris� �n „Cartea Apocalipsei”, dar si de autori din antichitate, precum Platon si Aristotel, a explicat cercet�toarea italian�, �ntrun interviu acordat cotidianului La Repubblica. Da Vinci a fost at�t un savant, c�t si un om religios, care a tr�it �ntr-o „epoc� dificil�” si a preferat s� �si ascund� mesajele, „pentru a nu fi atacat”. Pictura „Cina cea de Tain�”, care m�soar� 460 centimetri x 880 centimetri, acoper� un zid �ntreg �n Biserica dominican� Santa Maria delle Grazie din Milano. Da Vinci a �nceput lucr�rile la aceast� pictur� �n 1495 si le-a finalizat �n 1498. Lucrarea a fost restaurat� �ntre anii 1978 si 1999, deoarece fusese grav deteriorat�. �n 1980, �mpreun� cu biserica si cu m�n�stirea dominican�, opera lui Leonardo Da Vinci a fost declarat� de c�tre UNESCO parte din patrimoniul umanit�tii. �n romanul s�u din 2003, „Codul lui Da Vinci”, transpus �ntr-un lungmetraj �n 2006, cu Tom Hanks �n rolul profesorului universitar american Robert Langdon, expert �n simbolistic� crestin�, scriitorul Dan Brown sugera faptul c� personajul din dreapta lui Iisus, din pictura „Cina cea de Tain�”, nu era Apostolul Ioan, ci Maria Magdalena, c� aceasta ar fi fost �ns�rcinat� cu copilul lui Iisus si c� acel copil ar fi transmis mai departe genele lui Cristos. At�t romanul, c�t si filmul au fost puternic criticate de Vatican, care a spus c� sunt „lipsite de acuratete” si c� reprezint� doar niste „blasfemii”.