Tranii vasluieni nu mai au bani pentru a-si ara ogoarele. Desi campania de nsmntri bate la us, suprafetele pe care tractoarele nu au tras nici o brazd sunt imense. Mai exact, din 144.266 hectare, pn la aceast dat, au fost arate numai 63.408 hectare. Avnd n vedere faptul c aceste lucrri trebuiau realizate nc din toamna trecut, productiile agricole din acest an sunt foarte usor de anticipat. Cu rentabilitate zero si cheltuieli uriase, plus valoarea din gospodriile agricultorilor pare deja dus pe apa smbetei. Dar, dincolo de lipsa cronic de finantare, sistemul agricol vasluian are si alte boli: frmi- tarea excesiv a loturilor si un parc de utilaje neperformant. Tot acest „carusel” al neputintei ne va conduce, n final, la importuri masive de alimente.
Campania agricol de primvar de la nivelul judetului Vaslui a debutat cu frna de mn tras. Pn la aceast dat, fermierii au reusit s are numai 51% din programul propus pentru nsmntrile de primvar. Mai exact, dintr-o estimare de 176.156 hectare, lucrrile de arturi au fost finalizate pe o suprafat de 90.177 hectare. Chiar dac, pe ansamblu, lucrrile la arturi sunt n grafic, o suprafat imens din terenurile agricole nearate se nregistreaz pe segmenul micilor productori de la sate. Astfel, s-a ajuns ca cele 144.266 hectare de teren arabil aflate n proprietatea tranilor s fie arate n proportie de numai 44%. Cum era de asteptat, pe lng vremea nefavorabil, ntrzierea arturilor are la baz si alte cauze. n primul rnd, micii productori nu au banii necesari pentru achitarea lucrrilor de arat. Pentru ca s are un singur hectar de pmnt, un proprietar de teren trebuie s scoat din buzunar 2,5 milioane de lei. „Dac s-ar fi respectat ntocmai lantul tehnologic, arturile trebuiau efectuate nc din toamna anului trecut, iar eventualele parcelele rmase s fie puse deja sub brazd. Beneficiul arturilor de toamn este bine cunoscut printre agricultori: pmntul are o capacitate mult mai mare de absorbtie a apei, iar pregtirea patului germinativ se face n conditii net superioare”, explic Gigel Crudu, purttorul de cuvnt al Directiei pentru Agricultur si Dezvoltare Rural Vaslui.
Fr tractoare performante…
Pe lng lipsa acut de finantare, sectorul agricol local are n dotare un parc de masini agricole depsit fizic si moral. Cu o astfel de dotare si fiabilitate, cheltuielile continu s depseasc cu mult cstigurile nete, iar de rentabilitate si plus valoare n sectorul agricol nici nu poate fi vorba. Dac anul trecut au fost importate 17 tractoare noi de diferite capacitti, n 2008, erau cumprate 30 de tractoare strine noi. Majoritatea achizitiilor au avut loc n sectorul majoritar privat, programele europene fiind esentiale. La data de 31 decembrie 2009, n judetul Vaslui au fost inventariate 3.450 tractoare. Din acestea, 1.244 erau neamortizate si se aflau n functiune, iar 2.206 de tractoare existente erau amortizate, din care mai functionau numai 1.913. Din totalul de tractoare, 152 provin din import si au o capacitate cuprins ntre 45 si 360 Cai Putere. n ceea ce priveste plugurile, acestea totalizeaz un numr 2.939 unitti (pentru cultura mare, livezi, vii etc.), din care 1.503 sunt amortizate. De functionat mai functioneaz doar 1.395 de pluguri.
…frmitati…
Nu n ultimul rnd, campania agricol de primvar se confrunt si cu o structur organizatoric rudimentar. La nivelul anului trecut, n judetul Vaslui existau circa 250 de exploatatii agricole comerciale, constituite sub diferite forme: societti comerciale, asociatii familiale, persoane fizice autorizate etc. Fermele exploateaz terenurile arabile ale proprietarilor cu contracte de arend sau utilizeaz n comun terenurile si celelalte mijloace de productie. Suprafata total exploatat de ctre cele 250 de societti a fost de circa 130.000 hectare, ceea ce reprezint n jur de 45% din suprafata arabil a judetului. Pentru anul agricol 2008 – 2009, judetul Vaslui a dispus de o suprafat arabil de 291.306 hectare, din care 287.335 hectare n domeniul privat, reprezentnd 98,64%, si 3.971 hectare n sectorul de stat, adic 1,36%.
…si cu subventiile anulate
ncepnd cu acest an, fermierii au pierdut foarte multe prghii de finantare a lucrrilor agricole. n primul rnd, societtile comerciale nu mai pot accesa creditul agricol pentru achizitionarea de seminte, ngrsminte chimice, pesticide etc. Potrivit mecanismului de acordare din anii trecuti, dup rambursarea mprumutului, fermierul beneficia de fonduri publice de 30% din valoarea creditului contractat. Tot din acest an, agricultorii nu mai primesc nici motorin subventionat cu un leu/litru, pentru efectuarea lucrrilor agricole. n prezent, exist un proiect de hotrre care prevede distribuirea de motorin ieftin pentru agricultur, act care nu a fost pus n executie. Nici subventiile pentru ngrsmintele chimice care au tot fost promise si n anul trecut nu mai sunt de actualitate, astfel nct, fermierii trebuie s se derscurce exclusiv cu resursele proprii.
Vom mnca la Mc.Donald/Ce e moale ?i e cald/Si-l g?sim pe lng? gard.