Pe 20 martie, la ora local 19:32, are loc echinoxul (sau echinoctiul) de primvar, care marcheaz nceputul primverii astronomice n emisfera nordic si al toamnei n emisfera sudic (unde are loc echinoxul de toamn). Soarele va trece prin punctul vernal, unul din cele dou puncte n care ecliptica intersecteaz ecuatorul ceresc. Ca urmare, ziua va fi egal cu noaptea si va creste pn la solstitiul de var.
Dup Mrtisor, Babe si Mosi, dup „zpada mieilor”, cnd calendaristic deja am psit n anotimpul primverii, ne apropiem de momentul echinoctiului de primavar, ce marcheaz nceputul primverii astronomice. El se produce, n acest an, la 20 martie, la ora 13.44, si reprezint intrarea Soarelui n primul semn zodiacal, semnul Berbecului, cnd longitudinea astronomic a acestuia revine la valoarea de zero grade. Cuvntul „echinoctiu” deriv din cuvntul francez „quinoxe”, care, la rndul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” si „nox”, „noctis” – „noapte”. Miscarea aparent a Soarelui pe sfera cereasc, determinat de miscarea real a Pmntului pe orbita sa, genereaz pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor si noptilor la diferite epoci ale anului, datorit pozitiei aproximativ fixe n spatiu a axei de rotatie a Pmntului, precum si a nclinrii sale fat de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cereasc, Soarele parcurge n decurs de un an un cerc mare numit ecliptic (ce marcheaz de fapt planul orbitei Pmntului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23 grade si 27 minute. La momentul echinoctiului de primavr, Soarele traverseaz ecuatorul ceresc trecnd din emisfera austral a sferei ceresti n cea boreal. Cnd Soarele se afl n acest punct, numit punct vernal, el descrie miscarea diurn n lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determin – la data respectiv – egalitatea duratei zilelor cu cea a noptilor, indiferent de latitudine. La latitudinile trii noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45 de grade, aceast cifr reprezint si valoarea medie a nltimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodat, la data respectiv, Soarele rsare n punctul cardinal Est si apune n punctul cardinal Vest. ncepnd de la aceast dat, durata zilei va fi n continu crestere, iar cea a noptii n scdere, pn la data de 21 iunie, cnd va avea loc momentul solstitiului de var. Evident, descrierea de mai sus este valabil doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. n emisfera sudic a Pmntului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel c, n regiunile respective, acest moment marcheaz nceputul toamnei astronomice. Totodat, n regiunile polare, n emisfera nordic ncepe lunga zi polar, iar n cea sudic ncepe noaptea polar, ce vor dura, fiecare, cte 6 luni.
Un simbol al creatiei
Din punct de vedere astrologic, acum are loc trecerea Soarelui din zodia Pestelui n zodia Berbecului. Asistm, astfel, la sfrsitul si nceputul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda, de a realiza lucruri inedite. Astrologii spun c momentul cnd ziua devine egal cu noaptea simbolizeaz o stare de armonie, o stare de transformare profund att a naturii exterioare, ct si o transformare benefic a naturii noastre umane. n perioada echinoctiului de primvar, totul se trezeste la viat, tinde s ias la suprafat, s se bucure de energiile profunde ale primverii. Traditiile spirituale afirm ca orice form de evolutie are trei etape distincte: creatia, mentinerea si resorbtia (sau distrugerea). La toate acestea se adaug si momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinoctiul de primvar simbolizeaz creatia, solstitiul de var apogeul, echinoctiul de toamn – nceperea perioadei de resorbtie – iar solstitiul de iarn – perioada de conservare, care echivaleaz cu momentul de pregtire pentru un nou ciclu temporal. Conform traditiei crestine, Pastele este serbat ntotdeauna n prima duminic dup Luna Plin de dup echinoctiu.
cu tot cu noul soare de dincolo de oort.
nour, nu chiar athomic . la postul de panda