Adio pensii!

Generos si �nc�rcat de „empatie” national�, Guvernul este pe cale descopere reteta unor b�tr�neti de vis. Dup� ce ne-a „�mbog�tit” cu un �mprumut de miliarde de euro, premierul Boc este hot�r�t s� se �ngrijeasc� si de pensii. Ministerul Muncii a propus �n proiectul de lege supus dezbaterii publice, egalizarea v�rstei de pensionare la 65 de ani, at�t pentru b�rbati c�t si pentru femei. Mai longevive, rom�ncele s-ar bucura de pensie, �n medie, maxim 14 ani, �n timp ce b�rbatii, numai cinci ani. Spre comparatie, un olandez beneficiaz� de pensie o perioad� de 12,8 ani, �n timp ce o italianc� de 24,1 ani. La Vaslui, judet cu o economie aflat� �n pragul colapsului, populatia este extrem de �ngrijorat�. Se discut� pe strad�, �n piete, �n autobuze, despre calvarul promis actualilor contribuabili. „O s� tr�im �n corturi ca boschetarii din America!”, este concluzia unei vasluience.

Actualii salariati vasluieni vor fi trimisi din c�mpul muncii direct la cimitir. Aceasta este noua realitate social� pe care o deseneaz� cu mare precizie proiectul Legii pensiilor publice, aflat �n dezbatere public�. Dac� �n anii trecuti, astfel de propuneri care vizau cresterea v�rstei de pensionare nu intrau „aria de interes” a autorit�tilor, �n prezent, situatia s-a schimbat radical. Executivul este mai hot�r�t ca niciodat� s� reformeze sistemul de pensii din temelii, �n consecint�, v�rsta si conditiile de pensionare vor suferi modific�ri spectaculoase. Conform proiectului de act normativ, care va fi trimis la Parlament �n cursul acestei luni, v�rsta standard de pensionare este de 65 de ani, at�t pentru femei, c�t si pentru b�rbati. Pentru b�rbati, noul „algoritm” de pensionare va fi atins �n anul 2015, �n timp ce femeile vor iesi la pensie la etatea de 65 de ani, �n anul 2030. Atingerea acestei v�rste se realizeaz� prin cresterea v�rstelor standard de pensionare. Stagiul minim de cotizare va fi de 15 ani, at�t pentru femei, c�t si pentru b�rbati, �n timp ce stagiul complet de cotizare de 35 de ani, pentru ambele sexe.

Repetenti la speranta de viat�

Din nefericire, guvernantii si-au propus s� reduc� deficitul imens �nregistrat la bugetul asigur�rilor sociale, tot �n detrimentul contribuabililor. Dac� s-ar fi dorit salvarea de la colaps a sistemului de pensii prin initiative de acest gen, �n primul r�nd, trebuiau depuse toate eforturile pentru cresterea standardului de viat�. Aceasta �nseamn� un sistem de s�n�tate modern si acesibil cet�t enilor de r�nd, venituri decente, conditii de munc� care s� protejeze s�n�tatea lucr�torilor, sprijinirea familiilor cu probleme sociale etc. �n prezent, nici unul din aceste deziderate nu sunt asumate de Guvern, din contra, ultimul an de criz� economic� a aruncat importante segmente ale populat iei �n s�r�ciei. Salariatii se confrunt� cu o sc�dere a veniturilor accelerat�, multe persoane nu mai pot acoperi pl�tile c�tre furnizorii de utilit�ti, �n timp ce volumul creditelor restante creste de la o lun� la alta. Mai mult, somajul a atins o rat� f�r� precedent �n r�ndul populatiei active, �n timp ce stresul si grijile zilei de m�ine subrezesc s�n�tatea cet�tenilor. C�nd frigul, foame si ne�ncrederea s-au transformat �n principalii factori ai vietii cotidiene, nu se poate vorbi despre o crestere a sperantei de viat�, sau cel putin o stabilizare a nivelului de trai. Astfel, „bomba” cu cresterea v�rstei de pensionare va face din salariatii de ast�zi, n�p�stitii de m�ine. De altfel, Rom�nia este tara cu cea mai scurt� sperant� de viat� din Uniunea European�. Astfel, speranta de viat� a femeilor din tara noastr� este de 76,2 de ani, fat� de 84 de ani �n Spania. C�t priveste speranta de viat� la b�rbati, aceasta este cea mai scurt� din Europa, de numai 69 ani, comparativ cu 78,4 ani �n Suedia.

„O s� tr�im �n corturi!”

Cresterea v�rstei de pensionare intr� �n coliziune frontal�, cu realit�tile de pe piata muncii autohtone. �n general, patronii nu sunt dispusi s� lucreze cu persoane de peste 55 de ani si, pentru acestea, g�- sirea unui serviciu este aproape imposibil�. De asemenea, �n micile orase care nu sunt dezvoltate economic, iesirea la pensie reprezint� singura solutie de supravetuire. �n astfel de cazuri, prelungirea v�rstei de pensionare nu face altceva dec�t s� prelungeasc� agonia multor persoane, pe fondul actualei recesiuni economice. „Cu stresul si modul de viat� de ast�zi, cine mai reuseste s� ajung� la pensie? Pe timpul lui Ceausescu mergeam la lucru f�r� frica c� te d� afar�. Ast�zi, de la portar p�n� la femeia de serviciu, fiecare �ti g�seste c�te o neregul�. De exemplu, aici �n Vaslui, care sunt fabricele care te tin �n post p�n� la 65 de ani. �n constructii, la 50 de ani nu mai rezisti fizic, iar �n confectii, la 50 de ani, cedezi psihic”, nea spus o vasluianc�. Alt� discutie cu un om al muncii, aceiasi nemultumire fat� de noua lege: „Suntem terminati cu acest capitalism! Blocurile o s� r�m�n� goale, pentru c� nu o s� mai fie bani pentru �ntretinere. Noi o s� tr�im �n corturi, pe trotuare, ca boschetarii din America”, a m�rturisit o alt� persoan�.

Contributie mare, pensie minuscula

Casa National� a Pensiilor (CNP) a calculat c�, �n medie, fiecare rom�n ar beneficia de 14 ani de pensie public�. Media CNP este obtinut� din anii de pensie ai femeilor, care sunt mai longevive, si putinii ani care le r�m�n b�rbatilor, dup� retragerea din munc�. Acum v�rsta de pensionare este de 63,8 ani la b�rbati si 58,8 ani la femei. Dac� presupunem c� o persoan� a lucrat o viat� �ntreag� pe un salariu mediu brut pe economie si lu�nd �n calcul indicatorii de acum, un b�rbat care si-a �nceput viata profesional� la 20 de ani si acum a �mplinit 63,8 ani, ar trebui s� se retrag� din munc� cu o pensie de 732,8 lei. �n cei 5,3 ani care i-au mai r�mas de tr�it �n medie, va primi de la stat doar 46.000 lei, desi a contribuit cu peste 300.000 lei.