Maritis cu… dispensa!

34 de minore au primit, �n 2009, dispens� pentru a se m�rita. �n toate cazurile, aceasta a fost acordat� pentru c� la mijloc era vorba de sarcini sau chiar de copii. Majoritatea tinerelor care au primit dispens� provin din mediul rural si toate, f�r� nicio exceptie, au renuntat la studii �n favoarea unei „c�snicii fericite”. Prezentul „roz” nu garanteaz� �ns� si un viitor �n aceeasi culoare, �n conditiile �n care tinerele si-au anulat sansa de a �nv�ta si de a-si putea c�stiga singure existenta.

M�ritatul la 14 ani era o mod� pe vremea bunicilor. Si, cum se poart� retro, aceasta pare s� revin� �n actualitate. Nu mai este demult o noutate c� tot mai multe tinere �si �ncep viata sexual� de la v�rste foarte fragede, f�r� a avea bagajul minim de cunostinte �n ceea ce priveste mijloacele de prevenire a unei sarcini nedorite. Cele mai multe dintre minorele care ajung �n aceastr� situatie recurg la avort. Altele, pur si simplu se gr�besc s� se c�s�toreasc�. Conform legii �n vigoare, „minorul care a �mplinit v�rsta de 16 ani se poate c�s�tori �n temeiul unui aviz medical, cu �ncuviint area p�rintilor s�i ori, dup� caz, a tutorelui si cu autorizarea Directiei Generale de Asistent� Social� si Protectia Copilului �n a c�rei raz� teritorial� �si are domiciliul”. Conform legii, �n decursul anului 2009, Directia General� de Asistent� Social� si Protectia Copilului (DGASPC) Vaslui a eliberat un num�r de 34 de autorizatii privind �ncuviintarea c�s�toriei pentru tot at�tea persoane minore. �n majoritatea cazurilor, motivul care a stat la baza solicit�rii autorizatiei a fost fie starea de graviditate a minorei, fie nasterea unui copil de c�tre aceasta. Num�rul este foarte mare, �n comparatie cu anii precedenti, c�nd se eliberau cel mult trei sau patru astfel de dispense de v�rst�. De remarcat c� majoritatea cererilor apartin unor copile din mediul rural, unde lucrurile par a se fi �ntors mai repde �n timp. Fetele renunt� la scoal� fiindc�, spun ele, nu mai au motivatia de a �nv�ta. Nici pretendentii nu sunt greu de g�sit, astfel �nc�t, dac� se exclude v�rsta fetei, lucrurile decurg oarecum firesc. Din p�cate, �n cele mai multe cazuri de acest fel, nici p�rintii par a nu realiza c� o c�s�torie la o v�rst� at�t de fraged� le r�peste fetelor dreptul la bucuriile adolescentei, dar si la un viitor mai bun. Pentru c�, orice s-ar spune, povara cresterii unui copil, cumulat� cu lipsa studiilor, face din aceste tinere „femei” abonate garantate la un viitor �n care perspectiva de a-si c�stiga singure existenta tinde spre zero.