Carnea de porc, de pasre si laptele romnesc sunt la un pas de a fi scoase din rafturile magazinelor. ncepnd de la 1 ianuarie, subventiile care i tineau n viat pe fermierii autohtoni sunt considerate ajutoare de stat si, n consecint, au fost anulate. Agricultorii vor trebui s spun adio motorinei ieftine, apei subventionate pentru irigatii, sprijinului financiar acordat cresctorilor animale etc. Si fermele vasluiene sunt pndite de un faliment generalizat, judetul nostru riscnd s se transforme ntr-o „colonie alimentar exclusivist”. De nevoie, evident, nicidecum de plcere. Pe rafturile magazinelor vom gsi salamuri unguresti, brnzeturi aduse tocmai de pe coastele Mediteranei, toate la preturi mult mai mari dect cele practicate de productorii locali. Prins la mijloc, consumatorul are de ales: ori mai strnge cureaua, ori si va dresa papilele la gustul de „plastic” al strinttii.
Uniunea European (UE) arunc agricultura romneasc n urm cu 20 de ani. Fr subvent ii si n lipsa unor programe de sustinere concrete, soarta fermierilor pare deja pecetluit. Pe lng falimentul fermelor autohtone, si consumatorul romn va avea foarte mult de suferit. Pe lng hrana „delicioas” adus din import, cettenii vor trebui s cheltuie mai mult pentru aprovizionarea cu alimente. Dup ce au considerat c Romnia a avut timp suficient s-si modernizeze agricultura, oficialii de la Bruxelles au eliminat subvent iile destinate fermierilor. Msura este stipulat n reglement rile europene, care prev d ca, dup aderarea la UE, statele membre s acorde fermierilor ajutoare de stat doar timp de trei ani. La nivelul judetului Vaslui, bonusurile financiare au fost cu att mai importante, tinnd cont de potentialul economic sczut al zonei, precum si de capitalizarea redus a agen- tilor economici. Spre exemplu, din totalul subventiilor acordate n anul 2008, care s-au ridicat la un total de 1.153 de miliarde de lei vechi, nu mai putin de 216,64 de miliarde de lei au reprezentat ajutoare de stat.
De la pui, la lapte
Este vorba despre sprijinirea unei palete largi de produse sau activitti: pui broiler, ou consum, familii albine, carcase bovine, lapte conform, aplicarea de tratamente fitosanitare la vie, procesarea industrial pentru fructe (mr, cirese, visine) etc. Spre exemplu, cresctorii de pui au primit 1,6 lei pentru fiecare pasre si 0,5 lei pentru fiecare ou obtinut. Pentru mbunttirea productiei de carne de bovin, fermierii au beneficiat de 100 lei/carcas, iar pentru mbunttirea calitt ii si igienei laptelui, cresc torii au fost sprijiniti cu 0,3 lei/kilogram. La rndul lor, cresctorii de porci s-au bucurat de o subventie de 120 lei/carcas, n timp ce, pentru cresterea productiei de scrofit e, s-au dat 150 lei/cap.
Gata si cu motorina ieftin!
n cursul anului 2009, motorina subventionat cu 1 leu/litru a avut mare cutare n rndul agricultorilor vasluieni. Pentru campania de primvar, fermierii au depus 3.376 de cereri si au fost emise 4.415 adeverinte, pentru o cantitate total de 1.480.554 litri de motorin. Pentru campania de nsmntri de toamn, agricultorii din judet au formulat 1.270 de cereri, fiind emise 3.046 adeverinte, pentru o cantitate total de combustibil de 3.551.214 litri. Aceast cerere imens de combustibil a fost destinat nsmntrii unei suprafete agricole de 91.075 hectare. Ajutorul financiar acordat agricultorilor reprezint 39 de litri de motorin mai ieftin pentru fiecare hectar de pmnt semnat. Pentru accesarea combustibilului subventionat, lucrtorii din agricultur au trebuit s depun o cerere la primriile de care apartin.
Fr subventii pentru irigatii
Nici organizatiile utilizatorilor de ap pentru irigatii nu vor mai primi subventii din partea statului. ncepnd din luna octombrie, au fost sistate o serie de ajutoare financiare, de asemenea vitale pentru asociatiile de profil. Este vorba despre sprijinul de sut la sut din valoarea curentului electric, 90% din plata apei utilizate pentru irigatii, alte sume pentru reparatiile si paza infrastructurii de udare. Legea n care au fost prevzute ajutoarele financiare pentru irigatii a intrat n vigoare n anul 2004 si, conform negocierilor cu Uniunea European, durata de aplicare a fost stabilit la maxim cinci ani. Spre exemplu, n 2009, fiecare asociatie din cele sapte cte exist n amenajarea Albita – Flciu a beneficiat de o subvent ie pentru curentul electric n valoare de 1,5 miliarde de lei vechi. La un simplu calcul, numai pentru energie a fost acordat un sprijin financiar n sum total de 10 miliarde de lei vechi.
Adio, rent viager!
Oficiul National de Rent Viager Agricol (ONRVA) nu va mai primi, din acest an, dosare noi din partea celor interesati s obtin un astfel de sprijin. Pentru persoanele care sunt deja cuprinse n sistem, mecanismul de vizare a carnetelor de rentier, precum si plata acestora, se va derula ca si pn acum, conform legii. Pn n prezent, la nivelul judetului Vaslui s-au nscris n program un numr de 1.843 persoane. Renta viager agricol reprezint suma de bani pltit persoanelor n vrst de peste 62 de ani care nstrineaz sau arendeaz terenurile agricole extravilane aflate n proprietatea lor sau ncheie un acord cu investitorul, dac detin mai putin de zece hectare.
Dupa ce statul roman a fost obligat sa isi vinda Petrom-ul si BCR-ul , ca o conditie de a se integra in U.E. , aceste date au fost negociate de guvernantii romani , pe sest impotriva propriului popor , cind au negociat intrarea in U.E. Domnul Baroso i-a taiat macaraoana lui Tariceanu , cind unii romani destupati au auzit cu urechile lor:Pai noi v-am integrat in U.E. nu ca sa ne concurati ci ca sa va transformam in piata de desfacere . Deci se vor desfiinta toate locurile de munca productive din Romania si scapa cine poate.