Duminic noaptea, la Vaslui, a fost nregistrat primul deces prin nghet. Victima, o femeie de 79 de ani, din Stioborni, comuna Solesti, a murit de frig. Btrna a iesit afar, a czut si nu a mai putut s se ridice. „La ora 20.00, la Unitatea de Primire Urgente (UPU) a Spitalului Judetean de Urgent Vaslui a fost adus, n stare de hipotermie grav, cu stop cardiac, o femeie de 79 de ani. Am nceput manevrele de resuscitare, iar dup dou ore si 40 de minute a fost declarat decesul. Un alt caz de hipotermie este cel al unei femei de 54 de ani, din Moara Grecilor, n cazul creia nu am reusit s stabilim circumstantele n care a fost afectat de frig. Aceasta a fost gsit n cas, de ctre o rud, care a anuntat si ambulanta. Din afirmatiile rudelor, am nteles c aceasta avea n cas confortul termic necesar pentru a nu se ajunge ntr-o astfel de situatie. Acum, pacienta se afl sub ngrijire medical si este nafara oricrui pericol”, a precizat dr Carmena Piseru, sefa UPU Vaslui. Aceasta a infirmat si diagnosticul initial de hipotermie dat de ambulantieri unui alt pacient: „Omul avea sindromul urechilor reci – specific hipotermiei, dar am constatat c nu avea si hipotermie. Este doar un consumator de alcool”. ncepnd de duminic seara si pn ieri la ora 13.00, la SAJ Vaslui au fost nregistrate 9 cazuri de hipotermie: cte 3 n Vaslui si Brlad, 2 la Negresti si unul la Husi. Uul dintre acestea s-a soldat cu decesul persoanei afectate de frig. Dou dintre cazurile de hipotermie de la Brlad sunt persoane fr adpost gsite czute n strad, acestea fiind transportate de urgent la Spitalul de Urgent Brlad, pentru a li se acorda ngrijirile necesare. Desi oficial acestea sunt singurele persoane afectate de temperaturile sczute, medicii spun altceva, n primul rnd atunci cnd vorbesc de persoane cu degerturi. „Nu avem foarte multi pacienti cu degerturi, dar acestia nici nu lipsesc si, probabil, nu vor ntrzia s apar n numr mare. S nu uitm c majoritatea provin din mediul rural si acum este mai greu de ajuns la spital. Pn acum, am avut cam 8-9 cazuri de persoane cu degerturi, majoritatea cu degerturi usoare, care au necesitat amputarea unui deget. Cel mai grav caz este al unui brbat, pe care l-am internat nainte de srbtori, si pe care l-am tinut pn acum sub observatie pentru ca arsura s se delimiteze si s stim exact care este suprafata de tesut mort. Va trebui s-i tiem partea superioar a tuturor celor 10 degete de la mini. Dac nu am fi asteptat, ar fi trebuit s-i tiem ambele mini, pentru c venise cu ele umflate si negre. Din pcate, modul n care a ajuns brbatul n aceast situatie este destul de trist”, a spus dr. Mircea Zavate, seful Sectiei de Chirurgie din cadrul Spitalului Judetean de Urgent Vaslui. Aflm c omul si va pierde zece falange pentru c unul din consteni, profitnd de starea lui de sntate psihic, dar si de docilitatea brbatului, l-a pus la munc, n frig. Dumitru A., pacientul care va fi supus amputatiei, ne povesteste cum a ajuns n aceast situatie, chiar dac la nceput ncearc s ocoleasc adevrul. „Eu am epilepsie, cu diagnostic pus de domnul dr. Silvestrovici. Probabil c am neglijat tratamentul, am fcut o criz si asa am nghetat…”. Aceasta este prima versiune, care ocoles te adevrul. La insistentele noastre, recunoaste: „Da, nainte de Anul nou, cnd era ger afar, m-a pus un om din sat, din Brodoc, s-i spl covoarele cu ap rece. Cred c atunci mi-au nghetat minile. Tot de atunci m doare foarte tare si capul. Aici…”, si brbatul undeva n zona cefei.
Risc mrit de atac cerebral si stop cardiac
Frigul are si efecte mai putin vizibile, dar la fel de grave pentru anumite categorii de persoane. „Persoanele cardiace, cele cu boli cronice de orice natur, btrnii si copiii ar trebui s evite s ias din cas la temperaturi extrem de sczute. Pentru primele categorii exist riscul unor atacuri cerebrale sau chiar de stop cardiac, iar copiii pot degera foarte usor. De regul, victime ale temperaturilor sczute sunt n primul rnd etilicii care adorm afar si oamenii din mediul rural, care nu realizeaz ntodeauna c rezistenta la frig nu elimin neajunsurile provocate de acesta. O mare greseal pe care o fac cei de la tar este si faptul c se expun la schimbri bruste de temperatuir: ies din cas, unde este foarte cald, afar, unde este foarte frig, fr a se mbrca adecvat. De aici si atracurile cerebrale numeroase”, mai spune dr. Piseru. Pentru a nu se ajunge la complicatii grave ale afectiunilor determinate de frig, persoanele afectate nu trebuie s ncerce autotratamente, ci s se prezinte de urgent la medic.
