2009 anul copilariilor distruse

Statisticile arat c, n 2009, peste 180 de copii din Brlad si localittile nvecinate au trit clipe de cosmar: au fost fie neglijati, fie abuzati fizic, sexual sau prin munc. Din fericire pentru acestia, 2009 a fost si anul unui nou nceput, departe de familiile n care au fost chinuiti. Anul trecut, pentru ei au fost demarate procese de recuperare psiho-emotional si de redobndire a ncrederii n adulti. Un astfel de caz, remarcabil prin complexitatea si gravitatea formelor de abuz, a fost si cel al Mirelei (numele este fictiv, n.r.), o minor n vrst de 13 ani, si al celor dou surori ale ei. Dup ce a fost abuzat sexual de tat si neglijat de mam, Mirela se bucur, n sfrsit, de atentie si dragoste. Numai c acestea i sunt oferite de strini.

O statistic realizat de Centrul de Primire n Regim de Urgent pentru Copilul Abuzat, Neglijat si Exploatat (CPRUCANE) Brlad arat c, n anul 2009, a crescut numrul copiilor care au suferit diverse forme de maltratare. Din cele 333 de cazuri semnalate asistentilor sociali, 183 au fost confirmate: este vorba despre abuz fizic (21 copii), abuz psiho-emotional (11 copii), abuz sexual (21 copii), neglijare socio-familial (111 copii), exploatare prin munc (4 copii), tulburri de conduit social n contextul nclcrii drepturilor copilului (15 copii), alte situatii (un copil). Din pcate, asistentii sociali spun c minorii nc nu-si cunosc drepturile si, din acest motiv, doar patru sesizri de maltratare au fost fcute de copii. n 2009, 87 de copii au beneficiat de recuperare si reabilitare n sistem ambulatoriu, dar si de monitorizare din partea reprezentantilor autorittilor locale (primrie, politie, dispensar, scoal, biseric). Dintre acestia, 52 fuseser neglijati, 15 abuzati fizic si 20 abuzati sexual. n plus, alti 77 de copii au beneficiat de recuperare si reabilitare n sistem rezidential, fiind scosi din mediul abuziv si oferinduli- se asistent medical, consiliere si terapie psiho-social, consiliere juridic, activitti de recreere si socializare, precum si alte tipuri de servicii. Un numr de 47 minori fuseser neglijati, 9 abuzati fizic, 6 abuzat i psiho-emotional, 3 abuzati sexual si 4 exploatati prin munc. Alti 7 copii au fost institutionalizati pentru c sufereau de tulburri de adaptare social. „n total, n anul 2009, 96 de copii au fost scosi din mediul abuziv n care au crescut. Pentru 36 dintre ei s-a actionat n baza dispozitiei directorului Directiei Generale de Asistent Social si Protectia Copilului si pentru 24 a fost solicitat ordonant presedintial emis de Tribunalul Vaslui. Alti 18 au fost plasati ntr-un mediu securizant pe baza unor hotrri emise de Comisia pentru Protectia Copilului Vaslui, iar 8 beneficiaz de servicii psihosociale n cadrul CPRUCANE Brlad. n plus, 10 din cei care au fost institutionalizati la CPRUCANE au fost reintegrati n familia biologic, dup ce au fost oferite servicii de consiliere copiilor si printilor”, ne-a spus asistentul social Ionel Brtianu, seful CPRUCANE Brlad.

„Copilrie furat din fas”

Pentru c n unele cazuri formele de maltratare au fost grave, au fost formulate plngeri penale mpotriva unui numr de cinci printi, acestia fiind acuzati de rele tratamente aplicate minorului. n plus, ntruct n cazul a doi printi existau suspiciuni de abuz sexual si incest, Politia a demarat cercetri. n final, n decursul anului trecut, s-a solicitat decderea din drepturile printesti pentru 38 de asa-zisi printi. Un caz de dublu abuz sexual, din partea tatlui, dar si a unui vecin, atrage n mod deosebit atentia. O fetit de 13 ani, din comuna Flciu, alturi de dou surori mai mici, a trecut prin clipe groaznice. ntruct printii lor au divortat si copiii au fost ncredintati mamei, care nu are niciun „os matern” n ea, att Mirela ct si surorile sale au suferit de foame, de frig dar si de lipsa acut a dragostei. Anchetele sociale au scos la iveal c familia beneficia de ajutor material si financiar din partea statului, ns toti banii erau cheltuiti pe butur si nu pe rechizite, mncare, mbrcminte sau pentru alte necesitti. De parc acest lucru nu ar fi fost suficient, mama si alti membri ai familiei o mai si supuneau agresiunilor fizice si psihice. Conform specialistilor, cele trei fetite prezentau stri de soc, panic si tulburri n dezvoltarea neuropsihomotorie si de limbaj, ca urmare a formelor de neglijare si abuz prin care au trecut. De cele mai multe ori, vecinii erau cei care se ngrijeau ca Mirela si fratii si s nu moar de foame si le ofereau cte ceva de mncare. Si numai dac ar fi fost nevoit s suporte srcia lucie din casa (cu dou camere nemobilate, fr electricitate etc.), si tot ar fi fost prea mult pentru o copil. ns, n spatiul plin de mucegai, mizerie, sobolani si purici si n prezenta celorlalte surori mai mici, Mirela a trebuit s ndure si repetatele abuzuri sexuale din partea tatlui. Dar nu doar tatl, n vrst de 43 de ani, i-a rpit inocenta, ci si un vecin din sat. „Mirela este cea mai mare din cele trei surori ale sale, ns mai are nc trei frati, toti majori, care au plecat de acas si lucreaz. Pentru c mama nu le-a oferit atentie si dragoste matern, Mirela a fost nevoit s se comporte ca si cum ea ar fi fost mama si le-a ngrijit pe cele dou surori mai mici att ct a putut. Din acest motiv, noi am considerat c nc din fas i-a fost furat copilria. n privinta celorlalte dou fetite, la un moment dat a existat suspiciunea c ar fi fost abuzate sexual si ele, ns raportul medicolegal a stabilit c nu a fost asa. Stim ns c acestea au asistat la abuzurile tatlui asupra Mirelei, fapt care le-a afectat pe plan emotional”, a adugat seful CPRUCANE Brlad.

Pe drumul recuperrii…

ns, acum, toate aceste cosmaruri au rmas n urm. Tatl a fost arestat pentru svrsirea infractiunii de viol si incest, n prezent ispsind o pedeaps de 15 ani la Penitenciarul Iasi, iar vecinul su i va fi si coleg de celul pentru urmtorii 10 ani. Mama sa este cercetat pentru tinuirea abuzurilor, iar Mirela si cele dou surori au fost scoase din mediul violent n care au crescut si, n asteptarea plasrii n grija unor asistenti maternali profesionisti, au fost institutionalizate la CPRUCANE Brlad. Aici, personalul specializat le ofer consiliere psiho-emotional, educatie, hran si att de necesara dragoste. ntre timp, Mirelei i-au fost efectuate investigatii clinice de sectia de Neuropsihiatrie Infantil, fiind diagnosticat cu retard mental usor, tulburare mixt a abilittilor scolare si prin nestimulare, neglijare afectiv, emotional si educational, precum si depresie si tulburare de rivalitate fratern. „Acestui copil i-au fost nclcate, n mod abuziv, dreptul la educatie, dreptul la odihn si joac, dreptul la o familie sau cel la asistent medical. n momentul interventiei noastre, fetita tria ntr-un mediu familial nociv, iar alimentatia si mbrcmintea erau asigurate din mila opiniei publice. Alturi de fratii ei, aceasta tria n conditii materiale greu de descris, lipsite de orice condit ie necesar satisfacerii nevoilor primare: hran, adpost, nevoi socioafective. Dar cel mai grav era faptul c mama era cea care o ncuraja s triasc cu propriul agresor”, a ncheiat Ionel Brtianu, seful CPRUCANE Brlad. Din fericire, att ea ct si surorile sale au fcut progrese si au nceput s uite cosmarul prin care au trecut. n prezent se bucur de un climat plin de afectiune, motiv pentru care relatia de rivalitate dintre cele trei fetite a devenit una normal ntre frati.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.