0,0% sprijin pentru IMM-uri

F�r� sperante si cu seifurile goale, asa �ncep IMM-urile noul an. Dup� ce, �n 2009, peste 2.000 de societ�ti au disp�rut de pe piat�, patronatul astepta m�car o injectie cu optimism din partea Guvernului. Sc�derea fiscalit�tii, investitii publice, �nlesniri la creditare etc., acestea erau m�surile care ofer� garantii pentru supravietuirea mediului de afaceri. Din nefericire, planurile anticriz� au fost ignorate iar sistemul bancar s-a transformat �ntr-un gropar al IMM-urilor. Cu acest bagaj de „�mpliniri m�rete”, oamenii de afaceri estimeaz� c�, �n acest an, alte circa 2.000 de societ�ti din judet risc� s� falimenteze. �n tot acest timp, tratativele cu FMI repurteaz� succese pe linie. Practic, nimeni nu mai vorbeste de dezvoltare si relansarea productiei, t�ierile de cheltuieli si concedierile fiind tema zilei.

Micro�ntreprinderile vasluiene au primit „onorul” din partea Guvernului Boc. Dup� ce au transmis la Bucuresti tomuri de programe cu sute de m�suri anticriz�, oamenii de afaceri au ajuns la ora bilantului. Din nefericire, inventarul facilit�tilor este… zero, situatie care reflect� �nc� o dat� indiferenta autorit�tilor fat� de mediul de afaceri. Una din cererile repetate p�n� la exasperare de liderii patronatului a fost anularea impozitului minim. Introdus ca un instrument financiar �n vederea eradic�rii evaziunii fiscale, taxa forfetar� s-a dovedit a fi m�sur� inadecvat�, care a condus la falimente �n lant. Inevitabil, disparitia agentilor economici a adus cu sine un �ntreg portofoliul de consecint e negative: disponibiliz�ri, c�derea veniturilor la bugetele locale, diminuarea sever� a consumului si, implicit, a tranzactiilor comerciale. �n concluzie, solicitarea patronatului a fost mai mult dec�t onest�, �n conditiile �n care 2010 se anunt� a fi un an si mai dificil din punct de vedere economic. A doua doleant�, care a f�cut carier� �n anul precedent, a fost reducerea fiscalit�tii. Cu una din cele mai birocratice si stufoase masin�rii de taxe, Rom�nia a pierdut enorm la capitolul atractivit�t ii mediului de afaceri. �n momentul �n care un operator economic a ajuns s� achite la stat 80 de bani dintr-un leu pl�tit pentru salarii, planurile de afaceri si recrutarea de personal au fost descurajate total. Pe aceste considerente, oamenii de afaceri au sperat foarte mult la diminuarea CASului, ca un prim pas �n dezghet area ofertei de pe piata de munc�. Din p�cate, patronatul a contabilizat un al doilea esec sever, amendamentul cu reducerea CAS-ului cu 9,5% fiind respins �n plenul Parlamentului. Nu �n ultimul r�nd, odat� cu adoptarea bugetului, IMM-urile au pierdut si taxa de 3% pe cifra de afaceri. Astfel, s-a �ncheiat epopeea programelor anticriz�, realitate care se va r�zbuna crunt �n lunile urm�toare at�t pe veniturile bugetare, c�t si pe resursele cet�teanului de r�nd.

Firme abandonate

Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii (APIMM) Vaslui, spune c�, fat� de 2009, nu s-a schimbat nimic �n favoarea agentilor economici. Din toate solicit�rile avansate de c�tre mediul de afaceri, nici o cerere nu a primit o rezolvare: impozitul forfetar a r�mas �n executie, CAS-ul nu a fost redus, iar impozitul de 3% pe cifra de afaceri pentru microintreprinderi a disp�rut odat� cu adoptarea bugetului de stat. Potrivit patronatului, acest impozit era un instrument la �ndem�na micilor operatori economici, care conferea o stabilitate financiar� �n contabilitatea societ�tilor. „Procesul de depreciere a mediului economic va continua, �n timp ce disponibiliz�rile se vor mentine la un nivel ridicat. Mai mult, b�ncile au �nceput s� se �ntoarc� �mpotriva agentilor economici care nu si-au returnat creditele si trec la executarea bunurilor acestora”, a explicat Ovidiu Copacinschi. La Vaslui, efectul negativ �n r�ndul societ�tilor va fi si mai puternic. Pe l�ng� lipsa de facilit�ti menite s� relanseze activitatea, la moartea firmelor se vor „cupla” si c�derea drastic� a consumului si a comenzilor pentru productie. „Pentru judetul Vaslui, suntem �n niste discutii al�turi de reprezentantii autorit�tilor locale, �n vederea demar�rii unor investitii publice. Sper�m ca aceste proiecte s� fie puse �n practic� si, astfel, s� mai diminu�m din efectele crizei economice la nivel local”, a conchis Copacinschi.