Ninge cu m�ncare

Pentru agricultori, fulgii sunt boabe de gr�u, iar troienele, hambare pline. �n timp ce autorit�tile �nc� se dau de ceasul mortii s� curete drumurile, agricultorii sunt �n s�rb�toare. �n 2010, z�pada va fi singura „arm�” redutabil� �mpotriva secetei severe care s-a instalat, de ani buni, �n judetul Vaslui. Desi au sem�nat mai mult dec�t si-au propus, f�r� rezerve de ap� consistente, fermierii vor contabiliza din nou falimente pe linie. Bucuria este cu at�t mai mare cu c�t stratul de om�t protejeaz� perfect culturile si scap� plantele de la �nghet. Tot om�tul cu care ne r�zboim de peste o s�pt�m�n� va usura efectuarea �ns�m�nt�rilor la culturile de prim�var� si r�s�rirea fericit� a plantelor.

Pentru fermierii vasluieni, z�pada c�zut� �n ultimele zile reprezint� o sans� imens� de belsug. Dac� drumarii str�ng din dinti si lupt� cu troienele de pe sosele, agricultura se bucur� din plin de codul galben. Practic, n�metii �n�ltati �n tot judetul se vor transforma, la prim�var�, �n apa at�t de necesar� dezvolt�rii plantelor. Este bine stiut c�, �ncep�nd cu anul 2007, seceta sever� a pus st�p�nire pe teritoriul judetului Vaslui. Iernile trecute au fost extrem de s�race �n z�pad�, iar precipitat iile abia au udat culturile ofilite de c�ldurile toride. �n acest ritm, deficitul de ap� din sol s-a accentuat constant si rapid, Vasluiul devenind mai s�rac �n rezerve de ap� dec�t zone aride traditionale, cum ar fi Dobrogea. De altfel, p�n� la aceste ninsori, singurele surse de ap� se aflau �n stratul superficial al solului, de p�n� la 25 centimetri. Mai �n profunzime, p�m�ntul este usact cremene, situatie care pune �n pericol si anul agricol 2009 – 2010. �n multe comunit�ti, z�pada asternut� �n aceste zile echivaleaz� cu o cantitate de precipitatii de 40 litri/metrul p�trat, o adev�rat� bog�tie pentru agricultori.

Salvati de la �nghet

Pe l�ng� reducerea deficitului de ap� din sol, stratul de om�t reprezint� si un strat protector perfect pentru culturile �ns�m�ntate �n acest� toamn�. Cum peste c�teva zile, meteorologii prognozeaz� temperaturi foarte sc�zute �n zona Moldovei, lipsa acestor ninsori ar fi condus la calamitarea unor suprafete agricole imense. Dac� gr�ul rezist� la �nghet p�n� la o temperatur� de -22 grade, dac� este acoperit de un strat de z�pad�, rapit a rezist� doar p�n� la -17 grade, f�r� un strat protector de om�t. Tot z�pada c�zut� �n aceast� s�pt�m�n� va favoriza preg�tirea terenului pentru �ns�m�ntarea culturilor de prim� var� si gr�birea germin�rii semintelor. De altfel, sistemul pus la punct de natur� este extrem de eficient. Apa se ridic� la nivelul semintelor prin capilaritate (orificiile din sol). �n conditiile �n care nu exist� resurse de ap�, nu are ce ridica iar r�s�rirea este �nt�rziat� sau compromis� definitiv.

�ns�m�nt�ri peste program

Chiar dac� au avut un an agricol prost si au fost lipsiti de surse financire suficiente, agricultorii si-au f�cut si �n acest an datoria. Gigel Crudu, inginer �n cadrul Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, a spus c�, din centralizarea informatiilor referitoare la �ns�m�nt�rile de toamn�, rezult� o dep�sire cu 11% a programului propus. „Desi fermierii s-au confruntat cu probleme financiare cauzate de productiile slabe obtinute �n acest an si de preturile destul de mici la valorificare a acestora, totusi, suprafetele sem�nate sunt mai mari”, a precizat Gigel Crudu. Potrivit datelor furnizate de c�tre DADR Vaslui, �n aceast� toamn�, a fost sem�nat� o suprafat� total� de 93.782 hectare, fat� de un program propus care a fost de 84.645 hectare. Astfel, au fost �ns�m�ntate 67.717 hectare cu gr�u, 23.349 hectare cu rapit�, 1.669 hectare cu orz, 259 hectare cu orzoaic�, 503 hectare cu legume, 235 hectare cu plante de nutret si 50 hectare cu plante medicinale.