Ninge cu mncare

Pentru agricultori, fulgii sunt boabe de gru, iar troienele, hambare pline. n timp ce autorittile nc se dau de ceasul mortii s curete drumurile, agricultorii sunt n srbtoare. n 2010, zpada va fi singura „arm” redutabil mpotriva secetei severe care s-a instalat, de ani buni, n judetul Vaslui. Desi au semnat mai mult dect si-au propus, fr rezerve de ap consistente, fermierii vor contabiliza din nou falimente pe linie. Bucuria este cu att mai mare cu ct stratul de omt protejeaz perfect culturile si scap plantele de la nghet. Tot omtul cu care ne rzboim de peste o sptmn va usura efectuarea nsmntrilor la culturile de primvar si rsrirea fericit a plantelor.

Pentru fermierii vasluieni, zpada czut n ultimele zile reprezint o sans imens de belsug. Dac drumarii strng din dinti si lupt cu troienele de pe sosele, agricultura se bucur din plin de codul galben. Practic, nmetii nltati n tot judetul se vor transforma, la primvar, n apa att de necesar dezvoltrii plantelor. Este bine stiut c, ncepnd cu anul 2007, seceta sever a pus stpnire pe teritoriul judetului Vaslui. Iernile trecute au fost extrem de srace n zpad, iar precipitat iile abia au udat culturile ofilite de cldurile toride. n acest ritm, deficitul de ap din sol s-a accentuat constant si rapid, Vasluiul devenind mai srac n rezerve de ap dect zone aride traditionale, cum ar fi Dobrogea. De altfel, pn la aceste ninsori, singurele surse de ap se aflau n stratul superficial al solului, de pn la 25 centimetri. Mai n profunzime, pmntul este usact cremene, situatie care pune n pericol si anul agricol 2009 – 2010. n multe comunitti, zpada asternut n aceste zile echivaleaz cu o cantitate de precipitatii de 40 litri/metrul ptrat, o adevrat bogtie pentru agricultori.

Salvati de la nghet

Pe lng reducerea deficitului de ap din sol, stratul de omt reprezint si un strat protector perfect pentru culturile nsmntate n acest toamn. Cum peste cteva zile, meteorologii prognozeaz temperaturi foarte sczute n zona Moldovei, lipsa acestor ninsori ar fi condus la calamitarea unor suprafete agricole imense. Dac grul rezist la nghet pn la o temperatur de -22 grade, dac este acoperit de un strat de zpad, rapit a rezist doar pn la -17 grade, fr un strat protector de omt. Tot zpada czut n aceast sptmn va favoriza pregtirea terenului pentru nsmntarea culturilor de prim var si grbirea germinrii semintelor. De altfel, sistemul pus la punct de natur este extrem de eficient. Apa se ridic la nivelul semintelor prin capilaritate (orificiile din sol). n conditiile n care nu exist resurse de ap, nu are ce ridica iar rsrirea este ntrziat sau compromis definitiv.

nsmntri peste program

Chiar dac au avut un an agricol prost si au fost lipsiti de surse financire suficiente, agricultorii si-au fcut si n acest an datoria. Gigel Crudu, inginer n cadrul Directiei pentru Agricultur si Dezvoltare Rural (DADR) Vaslui, a spus c, din centralizarea informatiilor referitoare la nsmntrile de toamn, rezult o depsire cu 11% a programului propus. „Desi fermierii s-au confruntat cu probleme financiare cauzate de productiile slabe obtinute n acest an si de preturile destul de mici la valorificare a acestora, totusi, suprafetele semnate sunt mai mari”, a precizat Gigel Crudu. Potrivit datelor furnizate de ctre DADR Vaslui, n aceast toamn, a fost semnat o suprafat total de 93.782 hectare, fat de un program propus care a fost de 84.645 hectare. Astfel, au fost nsmntate 67.717 hectare cu gru, 23.349 hectare cu rapit, 1.669 hectare cu orz, 259 hectare cu orzoaic, 503 hectare cu legume, 235 hectare cu plante de nutret si 50 hectare cu plante medicinale.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.