„Satisfactie” si „optimism” pe bursa vasluian a investitiilor strine. Umr la umr, reprezentantii Guvernului si comunittile locale au reusit s atrag un capital extern de peste 35.000 de lei! O sum „fabuloas”, care de fapt certific disparitia interesului oamenilor de afaceri strini pentru judetul Vaslui. Pentru a dirija misiuni economice si n zona noastr, reprezentantii Vasluiului vor trebuie s rup usile Executivului.
Vasluienii se pot declara „satisfcuti” de aportul investitorilor strini la dezvoltarea economiei judetului. Cu un lobby „performant”, amploarea injectiilor de capital extren este „fr precedent”. La „premiera” investitional au concurat din plin un mediu de afaceri „extrem de atractiv”, facilitti fiscale „consistente” si o infrastructur uman si material „de invidiat”. Dac lum n calcul si atmosfera de „ncredere si optimism” din rndul oamenilor de afaceri, „alonja” valutar este mai mult dect binevenit. Evident, aceast introducere are mai mult ironie dect un pamflet. n realitate, lucrurile stau exact pe dos. Indicatorii unei relansri reale a productiei lipsesc cu desvrsire iar datele din teren aduc mai mult cu tactica secular a prjolului. Potrivit datelor furnizate de Oficiul Registrului Comer- tului de pe lng Tribunalul Vaslui, n primele 11 luni din acest an, investitorii strini au nfiintat 22 de societti, cu un capital social strin de peste 35.000 de lei. O sum derizorie, care relev nc o dat faptul c judetul Vaslui a fost sters complet de pe harta investitiilor strine, cu consecinte grave la nivelul comunittilor locale. Potrivit acelorasi date, volumul investitiilor realizate de oamenii de afaceri strini n perioada 1991 – 2009 se ridic la 29.656.248 euro, numrul total al firmelor cu capital strin din judetul nostru fiind de 262.
Un an de asteptri
n conditiile n care capitalul strin si-a luat zborul din judetul Vaslui, investitiile interne sunt esentiale pentru redresarea economiei. Pe bun dreptate, oficialii romni au repetat cu obstinatie necesitatea implementrii unui program de investitii major, ca principal factor de „tamponarea” a efectelor crizei. n acest sens, la nivel national au fost mobilizate aproape 11 miliarde de euro pentru segmentul marilor proiecte din infrastructur. Pe parcursul anului, miliardele s-au topit iar Vasluiul a pierdut lupta si la capitolul investitii romnesti din fonduri publice. La fel se ntmpl si pe segmentul investit iilor private locale. Msurile de crestere a fiscalittii, a costului fortei de munc, inconsistent a legislativ si fluctuat iile de pe piata monetar au dat peste cap planurile de afaceri. n general, investitorii locali au nghetat majoritatea proiectele si asteapt s vad cum va evolua economia n ansamblu.
