„Implicarea n politic, ca si dragostea, sunt episoade delirante din viata unui om. Oamenii au sentimente pentru candidati iar implicarea afectiv este att de mare n perioadele electorale, nct dau nastere la ceea ce noi, psihiatrii, denumim „delirul pasional al alegtorului”. Iat un altfel de profil al alegtorului, creionat de dr. Gheorghe Silvestrovici, medic primar psihiatru n cadrul Spitalului Judetean de Urgent. n urma unei experiente ndelungate, dr. Silvestrovici ne arat si cum pot fi „citite” minciunile politicienilor.
Tone de cerneal au curs, n ultimele sptmni, pe tema profilului alegtorilor sau al candidatilor. S-au fcut sondaje si ncadrri, pe categorii de vrst, pe sexe, pe niveluri de studii etc. n schimb, nimeni nu a vorbit despre profilul psihologic al candidatilor si al alegtorilor sau despre resorturile care i ndeamn pe oameni s voteze cu un candidat anume. Despre patimile desctusate de alegeri am vorbit cu dr. Gheorghe Silvestrovici. „Eu sunt un om care nu fac si nu am fcut niciodat politic, dar care m uit la dezbaterile televizate, la tot ce se ntmpl pe scena politic si, mai ales, n afara ei. Studii de caz pe categorii de alegtori nu am fcut, dar pot s spun, din discutiile pe care le-am purtat cu diverse persoane, c, de cele mai multe ori, oamenii voteaz n necunostint de cauz. Mai nti, se naste o simpatie pentru unul dintre candidati, pentru c celui din fata televizorului i place timbrul vocii candidatului, fata lui, felul n care se misc, gesticuleaz sau zmbeste. Chiar si atunci cnd acesta vorbeste, alegtorul retine foarte putin de ideile emise n legtur cu ideologia sa politic, platforma program etc. Pentru c oamenii judec cu inima si nu logic, mesajul candidatului trece pe lng ei, dar, pentru c n general oamenii prefer minciunile frumoase unor adevruri nu tocmai plcute, le retin pe cele dinti, dac sunt spuse frumos. n perioadele electorale, implicarea afectiv este att de mare, nct, ca si dragostea, capt aspecte delirante, stare pe care noi o numim „delirul pasional al alegtorului”. Desigur, aceasta este intensificat si de mijloacele de manipulare, pe care politicienii le cunosc foarte bine. Si oamenilor le place s fie manipulati, dac cei care o fac i mint frumos. Gnditi-v doar ct de frumos sun „Vrem o tar a bunului simt!” E nlttor, e patriotic, e frumos si nu mai conteaz c cel care o spune este n fond o lichea”, spune dr. Silvestrovici. Evident, opinia cu privire la candidatul al crui slogan include sintagma „bun simt” i apartine integral celui citat.
Cum „citim” minciunile?
C minciuna este o arm pe care politicienii o folosesc cu mestesug pentru a manipula alegtorii nu mai este pentru nimeni un secret, dar dr. Silvestrovici ne ofer cteva sfaturi pentru a depista minciunile „mascate”, adic spuse cu dezinvoltur, n primul rnd, de ctre candidati. „Discursurile unui mincinos sunt aproape ntodeauna excelent formulate. n primul rnd, trebuie acordat atentie tonului vocii. Pentru c este greu s pronunte cuvintele imitnd emotiile provocate de triri adevrate, tonul vocii va cpta note stridente. n momentul n care cineva minte, are pauze nejustificate n propozitie, ezitri si chiar lapsusuri, iar dac lungeste nejustificat unele vocale sau pronunt cuvintele cu prea mult emfaz, este clar c are ceva de ascuns. Tendinta de a se nrosi, de a deveni palid sau de a respira greu dovedeste un stres emotiv dat tot de minciun. Fata este o oglind a sufletului si orice miscare a ochiului, a fruntii sau a buzelor care dureaz mai mult de cinci secunde este, cu sigurant, fals. Mincinosii prelugesc expresia fetei, pentru c vor s arate ceva ce n realitate nu simt. Minciunile pot fi ghicite si la perceperea unor microexpresii care i trdeaz si pe cei mai buni mincinosi; o scnteiere de priviri, un tremur al buzelor, o usoar ncruntare a sprncelnelor, o clipire a pleoapelor. Si dac vreti s v dati seama cnd un om minte, nu trebuie s neglijati gesturile pe care le face un candidat. Individul care simuleaz emotiile nu poate fi prompt n gesturile conventionale pe care le face pentru nsotirea cuvintelor exprimate si i este greu s fie spontan. De exemplu, mincinosul care bate hotrt cu pumnul n mas o va face fie cu cteva secunde prea devreme, fie mai trziu. Sunt si gesturi inconstiente, date de stresul mincinosului. Acesta va ncerca s-si ascund adevratele gnduri, dar l trdeaz gesturile inconstiente: si freac nasul, urechea, si suge buzele sau bate darabana. De exemplu, Geoan, care este n fond un om extrem de blnd si cu bun simt, ntr-o emisiune recent, pus n situatia de a da un rspuns agresiv, a rostit o replic dur, moment n care colturile gurii i-au czut ntr-un rictus”, explic dr. Silvestrovici.
