Palatul Comunal, la ceas aniversar

Ast�zi, se �mplinesc 75 de ani de c�nd a fost pus� prima piatr� la temelia actualei cl�diri �n care functioneaz� Prim�ria B�rlad. La festivitatea care a avut loc �n 1934 au fost prezente multe personalit�ti locale, judetene si nationale ale vremii. �nainte �ns�, institutia care a condus orasul a fost g�zduit� si de alte imobile istorice care, ulterior au c�p�tat alt� destinatie.

Anivers�rile, comemor�rile, festivit�tile sunt mereu un bun prilej de a evoca oameni si locuri de o �nsemn�tate vital� pentru comunitatea c�reia apartinem. Evoc�m, cinstim oameni adev�rati, d�ruiti celor din jurul lor care au zidit temelii si prin ele au sfintit locuri. G�zduite de cl�diri noi sau de monumente istorice, sediile edilit�tii sunt o carte de vizit� a asez�rilor si un reper �n mentalul colectiv. Orasul B�rlad dispune �nc�, �n ciuda vicisitudinilor trecutului, de un important fond construit, ce reprezint� o important� parte component� a patrimoniului local si national. Cum era si firesc, Prim�ria B�rladului a avut mai multe locatii �n decursul timpului. Printre cele mentionate �n diferite izvoare istorice se poate num�ra cea din zona unde se afl� �n prezent Pompieria B�rlad, care a functionat ca prim�rie la cump�na dintre secolele XIX si XX. Ceva mai t�rziu, edilul Gheorghe Vidra a hot�r�t s� o mute �n imobilul situat pe fosta strad� Dimitrie Cantemir nr. 2-3 din cartierul Podeni. Dezastrele succesive dintre anii 1931-1934 au impus g�sirea unei noi locatii pentru sediul principalei cl�diri administrative a orasului, importantele lucr�ri hidrografice de str�mutare a albiei r�ului B�rlad duc�nd la aparitia si dezvoltarea cartierelor noi Deal si Tuguieta.

Palatul Comunal B�rlad – 75 de ani

La data de 21 octombrie 1934 a avut loc festivitatea punerii pietrei de temelie a Localului Prim�riei, cl�- dire cu aceeasi functionalitate p�n� �n prezent, dar renovat� si redenumit� de cur�nd �Palat Comunal�. Decizia a fost aprobat� pe data de 30 septembrie 2009, ca urmare a unei hot�r�ri a Consiliului Local Municipal. Potrivit �Actului Comemorativ pentru punerea pietrei de temelie a Localului Prim�riei B�rlad�, la inaugurare au fost prezente mai multe personalit�ti ale epocii. Este vorba despre Ion Inculet (vicepresedintele Consiliului de Ministri si ministru de stat), Victor Sl�vescu (ministrul finantelor), I. Manolescu (ministrul industriei si comertului), I. Gurit� (prefectul judetului), Teodor Buzescu (primarul orasului), Theodor Sglimbea (deputat), etc.. Proiectul a fost �ntocmit de unul din celebrii arhitecti ai perioadei, respectiv Constantin Mosinschi, care poate fi reg�sit ca artizan al Pavilionului Rom�niei la Expozitia Internat ional� de la Bruxelles, din anul 1935. Arhitectura este destul de sobr�, cu v�dite intentii de reprezentare a unei solutii constructive caracteristic� perioadei interbelice si definit� prin claritate si simplitate formal�, ce denot� un mod original de decodificare si prelucrare a canoanelor stilistice. Constructia a fost realizat� de �Societatea Edilitatea� si ��ntreprinderea ing. Ignat�, din Bucures ti, �n urma unei licitatii publice. Astfel, c�p�t�nd numele de Palatul Comunal, au fost g�site solutii constructive prin �mbinarea betonului armat �n cadre si plansee, iar peretii au fost executati din c�r�mid�. Tencuielile exterioare au fost executate �n praf de piatr� de Baschiria, holul principal cu pl�ci mari din praf de marmur�, din beton armat si acoperit i cu stucomarmur�. Nu �n ultimul r�nd, a mai fost realizat� si o instalatie proprie de ap�, alimentat� de o f�nt�n� artezian� executat� special pentru prim�rie. Perioada este una marcat� de importante transform�ri �n planimetria urban� a orasului. �n decurs de numai c�teva luni, se poate remarca inaugurarea a dou� cl�diri impozante si monumentale: Palatul Comunal si Liceul de fete �Iorgu Radu�, dar si refacerea ansamblului statuar din Piata Domneasc� ca urmare a str�mut�rii statuii lui Gh. Rosca Codreanu pe amplasamentul actual, �n fata institutiei ctitorite de acesta – Scoala Secundar� Profesional� de Fete �Gh. Rosca Codreanu�. Parcul Domneasca a fost din nou amenajat, ca dovad� a interesului pentru mobilarea stradal�, iar �n centrul lui a fost ridicat un bust din bronz reprezent�ndu-l pe filantropul Stroe S. Belloescu. Pentru a �ntelege dimensiunile si semnificatia prezentului, din respect pentru cei care au tr�it si au zidit aici �naintea noastr�, se impune p�strarea urmelor trecutului, singurul element de comparatie material� �ntre trecut, prezent si viitor. Procesul de renovare a cl�dirilor cu rezonant� istoric� este benefic si trebuie continuat, primii pasi fiind deja remarcati cu usurint� �n B�rladul contemporan.

Reportajul a fost realizat cu sprijinul profesorului Marcel Proca,
vicepresedintele Societ�tii de Stiinte Istorice-filiala B�rlad.