Guvernul �si asuma raspunderea pentru legea pensiilor

Guvernul a decis s� �si angajeze r�spunderea �n Parlament pentru legea pensiilor, a anuntat premierul Emil Boc. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern si va fi transmis Parlamentului, �n vederea angaj�rii r�spunderii. Seful Guvernului a prezentat totodat� prevederile legii de pensii, care confirm� integral informatiile transmise anterior de MEDIAFAX.

Astfel, v�rsta de pensionare si stagiile complete de cotizare pentru femei vor cres- te cu trei luni pe an, �ncep�nd cu 2015, pentru a egala v�rsta de pensionare a b�rba- tilor la 65 de ani, p�n� �n 2030, ceea ce va reduce �ns� num�rul locurilor de munc�. �n prezent, v�rsta medie de pensionare este de 63,8 ani pentru b�rbati si de 58,9 ani �n cazul femeilor. Procedura va presupune cresterea gradual� a stagiului complet de cotizare , necesar obtinerii unei pensii pentru limit� de v�rst�, de la 27 ani si 4 luni �n trimestrul IV 2009 la 30 ani �n 2015 si la 35 ani �n 2030 (pentru femei), respectiv de la 27 ani si 4 luni la 35 ani �n 2015 (pentru b�rbati). Stagiul minim de cotizare pentru obtinerea unei pensii din sistemul unitar de pensii publice va creste gradual de la 12 ani si 4 luni la 15 ani �n 2015, at�t pentru femei, c�t si pentru b�rbati. Aceeasi m�sur� de reevaluare a v�rstelor standard de pensionare si a stagiilor complete de cotizare va fi luat� at�t pentru sistemele militarizate (armata, politia, Serviciul Rom�n de Informatie, Serviciul de Informat ii Externe), prin majorarea gradual� a v�rstei standard de pensionare, p�n� �n 2025, de la 55 ani la 60 ani at�t pentru b�rbati, c�t si pentru femei, dup� modelul Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii, si cresterea stagiului complet de cotizare la 30 ani, din care efectiv ca militar 20 ani, c�t si pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist. Astfel, stagiul complet de cotizare pentru obtinerea unei pensii pentru limit� de v�rst� va creste �n cazul acestora de la 25 ani la 30 ani �n 2025, iar stagiul minim de cotizare �n specialitate va urca de la 15 ani la 20 ani �n 2025. �n domeniul aeronautic , se are �n vedere pensionarea acestei categorii de personal, �ncep�nd cu data intr�rii �n vigoare a noii legi a pensiilor, conform �ncadr�rii �n conditii speciale de munc�, cu reducere de maximum 10 ani fat� de v�rsta standard de pensionare �n conditii normale de munc�. Se va realiza si uniformizarea v�rstelor standard de pensionare si ale stagiilor complete de cotizare pentru judec�tori, procurori si personalul auxiliar din instante judec� toresti si al parchetelor, dar si pentru parlamentari, functionari publici parlamentari, functionari ai Curtii de Conturi si membrii personalului diplomatic si consular cu v�rstele standard de pensionare aplicabile asiguratilor actuali ai sistemului public de pensii. Pentru angajatii din sistemul militar, extinderea obligativit�tii pl�tii contributiilor de asigur�ri sociale va fi realizat� concomitent cu cresterea salariilor brute, astfel �nc�t introducerea contributiilor, de 10,5% din salariul brut, s� nu afecteze venitul salarial net al acestora. �n prezent, v�rsta de pensionare a magistrat ilor este de 60 ani, �n timp ce v�rsta de pensionare �n sistemul public este de 63,8 ani �n cazul b�rbatilor si 58,9 ani �n cazul femeilor. Guvernul apreciaz� c� egalizarea v�rstei de pensionare va �mbun�t�ti sustenabilitatea financiar� a sistemului , at�t prin venituri mai mari, c�t si prin cheltuieli mai reduse, dar �n acelasi timp se asteapt� ca iesirile mai reduse de pe piata muncii s� diminueze oferta de locuri de munc� si, implicit, s� creasc� somajul, �n special �n r�ndul tinerilor, se arat� �ntr-un document guvernamental obtinut de MEDIAFAX.

V�rste mai mici de pensionare pentru conditii speciale de munc�

Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limit� de v�rst�, cu reducerea v�rstelor standard de pensionare, printr-un sistem de calcul diferentiat �n functie de conditiile de munc�. Pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare �n conditii deosebite de munc�, v�rsta standard de pensionare va fi redus� cu p�n� la 8 ani pentru un stagiu de 35 ani �mpliniti. V�rsta de pensionare va fi astfel redus� cu un an pentru un stagiu de cotizare de 6-8 ani, cu 2 ani pentru un stagiu de 10-12 ani, cu 3 ani pentru un stagiu de 14-16 ani, cu 4 ani pentru un stagiu de 18-20 ani, cu 5 ani pentru un stagiu de 22-24 ani, cu 6 ani pentru un stagiu de 26-28 ani, cu 7 ani pentru un stagiu de 30-32 ani si cu 8 ani pentru un stagiu de 35 ani. �n situatia persoanelor care au realizat stagii de cotizare �n locurile de munc� �ncadrate �n conditii speciale, v�rsta standard de pensionare va fi redus�, dup� acelasi grafic, cu 10 ani pentru un stagiu de cotizare de minim 20 ani. Sunt exceptate persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani �n zona I de expunere la radiatii sau de cel putin 17 ani �n zona a II-a de expunere la radiatii. Conform proiectului de lege, locurile de munc� �n conditii speciale sunt cele din unit�t ile miniere, institutiile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, activit�tile din domeniul ap�r�rii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, aviatia civil�, activitatea artistic�. Locurile de munc� �n conditii speciale vor fi reevaluate periodic, din doi �n doi ani. Proiectul de lege include si o list� a unit�tilor care au obtinut avizul pentru �ndeplinirea procedurilor si criteriilor de �ncadrare �n conditii speciale, printre care Petrom, Petromservice, Romplumb, Societatea Comerciala Grup Servicii Petroliere Constanta, CFR C�l�tori, CFR Marf�, Aversa, Regia Autonom� pentru Activit�ti Nucleare, Mittal Steel Hunedoara, Galati si Roman, Minvest, Societatea Rosia Montan� Gold Corporation, SN a S�rii, Moldomin, Romarm, Oltchim, Combinatul Siderurgic Resita, SC Mecanica Dacia Mioveni, Metrorex, Hidroelectrica, Tractorul Brasov, Oil Terminal, Rompetrol Rafinare Constanta, Alro Slatina, RATB, precum si o list� cuprinz�nd profesiile din activitatea artistic� ale c�ror locuri de munc� se �ncadreaz� �n conditii speciale, unde ca astfel de meserii sunt indicate cea de balerin, dansator, acrobat, jongler, clovn, c�l�- ret de circ, dresor de animale s�lbatice, solist vocal de oper� si de operet�, instrumentist la instrumente de suflat si cascador.

Pensiile speciale vor fi recalculate

Toate pensiile speciale vor fi integrate �n sistemul public de pensii si recalculate �n functie de contributie, ceea ce va conduce la o reducere a acestora �n termen de maximum sase luni, angajatorul urm�nd s� suporte o contributie de asigur�ri sociale de 20,8%, iar angajatul de 10,5%. „�n termen de sase luni din momentul aparitiei legii, se face o procedur� �n care se ia pensie cu pensie – sunt 258.000 pensii de natura aceasta – si se recalculeaz� ca si c�nd ar fi pl�tit anume contributii �n sistemul public, pe sistemul de puncte. La finalul acestei proceduri, oamenii o s� aib� un punctaj care, �nmultit cu valoarea punctului din momentul acela, o s� �nsemne o sum�. Suma aceea se pune �n plat�, deci aia este suma care va fi primit� ca pensie de persoana respectiv�, indiferent c�t a avut �nainte, din momentul �n care se termin� aceste sase luni”, a explicat si Mihai Seitan, secretar de stat �n Ministerul Muncii. „Dup� sase luni, c�nd se face calculul, fiecare persoan� �ncepe s� primeasc� din luna urm�toare pensia cu valoarea nou�. Deci dac� acum o persoan� are pensie de 35.000 si se calculeaz� si ies 10.000 lei, atunci primeste 10.000 lei. Persoanei respective nu i se ia dreptul care este pensia, ci i se revizuies te cuantumul”, a ad�ugat Mihai Seitan. Astfel, �ncep�nd cu 2010, data de intrare �n vigoare a noii legi, persoanele care urmau s� ias� la pensie cu v�rste stabilite de legi speciale vor fi pensionate la v�rstele stabilite prin calendarul de crestere pentru b�rbati si femei, aplicat asiguratilor din sistemul unitar de pensii publice.

Categoria contribuabililor la sistemul de pensii va fi extins�

Va fi extins� categoria contribuabililor la sistemul de pensii prin includerea persoanelor care obtin venituri din profesii liberale, manageriat si asociatii familiale. �n prezent, conform datelor analizate la Ministerul Muncii si Agentia Nationale de Administrare Fiscal�, sunt circa 400.000 de persoane din aceast� categorie care pl�tesc impozite la bugetul de stat, dintre care doar 100.000 de persoane pl�tesc contributii pentru pensii. Prin noul sistem, toate persoanele care obtin venituri profesionale si nu pl�tesc contributiile pentru pensii vor fi obligate s� achite aceste contributii.

Conditiile de pensionare anticipat� vor fi �n�sprite

Va fi descurajat� pensionarea anticipat� partial�, iar �n perioada cuprins� �ntre pensionarea anticipat� partial� si data �mplinirii v�rstei standard de pensionare nu va fi admis cumulul pensiei anticipate cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie. Vor fi astfel �n�sprite conditiile de pensionare anticipat�, prin majorarea penaliz�rii la 0,75% pe fiecare lun� de pensionare anticipat� fat� de v�rsta standard. �n aceste conditii, penalizarea maxim� urc� la 45% fat� de maximum 30% �n prezent. Anticiparea nu poate s� dep�seasc� 60 luni (5 ani) fat� de v�rsta standard de pensionare. „Nimeni nu va mai putea s� ias� la pensie anticipat mai mult de 60 de luni. Deci, 5 ani fat� de v�rsta standard de pensionare. Omul care se afl� la pensie anticipat� nu va putea cumula pensia anticipat� cu veniturile salariale. Si atunci c�nd persoana respectiv� va �mplini v�rsta standard de pensionare, penalizarea se ridic�”, a spus ministrul interimar al Muncii, Gheorghe Pogea.

Procedura de acordare a pensiei de invaliditate va fi revizuit�

Legislatia privind procedurile de acordare a pensiilor de invaliditate va fi revizuit� prin �nlocuirea documentarului medical completat de medicul curant cu raportul medical de evaluare completat de medicul asigur�rilor sociale. „Tot ce intr� de acum �ncolo ca documentar pentru pensia de invaliditate va avea o alt� procedur�. Nu va intra numai un documentar de la un doctor, ci va trece printr-un expert al Casei de Asigur�ri de Pensii, care este integrat �n Institutul National de Exepertiz� Medical�. Acel om r�spunde de corectitudinea medical� a elementelor care intr� �n sistem. �n momentul �n care se consider� c� ceea ce intr� �n sistem, sub form� de documentare, este suspicios – s-ar putea omul s� fi v�zut niste falsuri acolo – ei au posibilitatea, prin contracte cu laboratoare si spitale, s� reverifice documentarea si, dac� dup� reverificare nu trece, nu se acord� acea pensie”, a explicat Seitan. El a ar�tat c� falsificarea documentatiei va fi considerat� infractiune si pedepsit� inclusiv cu �nchisoare.

Minim 45 ani pentru acordarea pensiei de invaliditate de gradul III

Posibilit�tile de acordare a pensiei de invaliditate de gradul III vor fi restr�nse la anumite categorii de situatii si v�rste, astfel �nc�t aceast� pensie s� fie acordat� exclusiv persoanelor �n v�rst� de minimum 45 ani. „�n Rom�nia exist� 3 grade de invaliditate. Cel mai grav este I, �n care persoana nu mai poate s� lucreze si are nevoie de un �nsotitor, pe urm� gradul II, �n care persoana nu mai poate lucra, dar nu are nevoie de �nsotitor, si gradul III, �n care persoana poate s� lucreze o perioad� din timpul normal de lucru. Aceste persoane nu vor mai fi �ncadrate �n gradul III de invaliditate, mai ales c�nd provin sau numai c�nd provin din boli obisnuite sau din accidente �n afara muncii. Deci, nu dac� au boli profesionale sau accidente de munc�. Dac� provin din astfel de boli, nu pot s� obtin aceast� pensie dec�t dup� v�rsta de 45 de ani, consider�ndu-se c� �n perioada �nainte de 45 ani pot fi rescolarizat i pentru o meserie”, a spus Seitan.

Punctul de pensie, indexat anual

Punctul de pensie va fi indexat anual �n functie de inflatia prognozat� si cu 50% din cresterea real� a salariului mediu brut, �n locul salariului mediu brut. Prin noul sistem, valoarea punctului de pensie va fi determinat� prin aplicarea asupra valorii actuale a unui procent de crestere egal cu inflatia prognozat� pentru anul urm�tor. Prin noul sistem, valoarea punctului de pensie va fi stabilit� anual prin legea bugetului asigur�rilor sociale de stat si determinat� prin majorarea ultimei valori a punctului din anul precedent cu rata inflatiei, la care se adaug� jum�tate din cresterea real� a salariului mediu brut prognozat pentru anul urm�tor. �n situatia �n care unul dintre acesti indicatori prognozati pentru anul urm�tor are valoare negativ�, la stabilirea valorii punctului se utilizeaz� indicatorul cu valoare pozitiv�. Dac� indicatorii au valori negative, se p�streaz� ultima valoare a punctului din anul precedent. Valoarea punctului de pensie poate fi majorat� prin legile de rectificare a bugetului asigur�rilor sociale de stat �n raport cu evolutia indicatorilor macroeconomici. �n documentul guvernamental se arat� c� Executivul ia �n calcul c�, prin indexarea pensiilor cu inflatia, va creste num�rul pensionarilor care vor dori s� desf�soare o activitate economic� pentru completarea veniturilor.

Reglement�ri pentru depistarea celor care nu �si pl�tesc contributiile sociale

Elaborarea unor reglement�ri clare de colaborare �ntre Casa National� de Pensii, Agentia National� de Administrare Fiscal� si Serviciul de Evident� Informatizat� a Populat iei pentru identificarea, �nstiintarea si penalizarea persoanelor care nu pl�tesc contribut ii de asigur�ri sociale, crearea unei baze de date comune ANAF-CNPAS-SEIP-Registrul Comertului, identificarea si �nregistrarea la casele judenete de pensii a persoanelor care obtin venituri profesionale (liber profesionisti, manageri, asociatii familiale) si suportarea din bugetul de stat a indemnizatiei de �nso- titor pentru pensionarii de gradul I, nu de la bugetul asigur�rilor sociale de stat, sunt alte m�suri analizate la nivelul Guvernului. „Aceast� lege va avea un impact pozitiv �n timp. De exemplu, pentru 2010 impactul bugetului asigur�rilor sociale de stat va presupune o reducere cu 0,5% din PIB, iar �n 2020 impactul va fi de 2,1% din PIB”, a spus Pogea. Premierul Emil Boc a ar�tat c� bugetul de pensii a �nregistrat deficite anuale cronice �ncep�nd cu anul 2006, iar �n 2009 a fost �nregistrat� cea mai mare valoare a deficitului din ultimii zece ani, ceea ce a impus ca bugetul de stat s� �mprumute bugetul de asigur�ri sociale cu aproximativ 1,5 miliarde euro, reprezent�nd 15% din cheltuielile anuale cu pensiile. Conform datelor prezentate de seful Guvernului, num�rul total de pensionari se ridic� �n prezent la 5,7 milioane persoane, iar cel al contribuabililor la 4,9 milioane persoane. Num�rul pensiilor de invaliditate a crescut, preponderent f�r� justific�ri medicale, de la 600.000 beneficiari, �n 2001, la circa 900.000 persoane �n 2009, iar pension�rile anticipate partiale s-au triplat, ajung�nd la un total de 112.000 persoane, cu tendint� de crestere. Potrivit premierului, desi v�rsta de pensionare �n trimestrul IV al acestui an este de 58,9 ani pentru femei si 63,8 ani pentru b�rbati, v�rsta „real�” de iesire la pensie este de 54 ani, ca urmare a regulilor aplicate pe baza grupelor de munc�, pensiilor de invaliditate, pensiilor de urmas, legilor speciale. El a ar�tat totodat� c� diferenta dintre cea mai mic� si cea mai mare pensie din sistemul public, reglementat de aproximativ 80 acte normative, este una foarte mare, �ntre 350 lei c�t reprezint� pensia social� minim� si 35.000 lei, pensie special� pentru „un aviator din Cluj”. Cea mai mare pensie din sistemul public actual este de 23.758 lei.