Evreii b�rladeni, pe cale de disparitie

Putini b�rl�deni stiu c�, printre ei, de zeci de ani tr�iesc si evrei, care respir�, muncesc, au visuri si astept�ri, la fel ca ei. Numai c� spre deosebire de crestinii ortodocsi, adic� marea majoritate, catolici si alte religii adoptate de localnici, evreii care mai tr�iesc si au r�mas �n B�rlad sunt cu putin peste 30. Si asta dup� ce �n perioada interbelic�, comunitatea lor num�ra aproximativ 4.500 de cet�teni, adic� 14-15% din totalul populatiei judetului Tutova, asa cum se numea pe vremuri.

Disparitia evreilor din B�rlad

Cum s-a ajuns ca �n c�teva zeci de ani s� dispar� asa multi oameni? Simplu. Principala cauz� a fost emigrarea �n tara lor natal�, la care a recurs majoritatea evreilor stabiliti �n B�rlad. Si asta pentru c�, odat� cu instalarea comunistilor, celor care aveau micile afaceri li se interzicea acest lucru si chiar li se luau profiturile. Nemaiav�nd nicio surs� de venit, nu le mai r�m�nea altceva dec�t s� se �ntoarc� �n Israel. „Oamenii aveau un statut social foarte modest. Erau meseriasi, mici negustori, c�rutasi sau aveau alte mici afaceri de familie. �ns�, dup� Primul R�zboi Mondial, c�nd comunistii le-au luat atelierele, foarte multi au plecat �napoi �n Israel c�nd li s-au acordat vizele. Au mai r�mas cei foarte bogati. Spre exemplu familia Saroga, care detinea prima moar� sau prima vil� cu central� termic� din B�rlad, dar si familia Silvian, a c�ror cas� a fost revendicat� de cur�nd de urmasi. �n plus, si disparitia pe cale natural� si-a spus cuv�ntul �n �mpu- tinarea evreilor din B�rlad”, ne-a spus Laz�r Croitoru, presedintele Comunit�tii Evreiesti din B�rlad. Cu toate acestea, trebuie mentionat c� cei care au r�mas �n oras nu au tr�it inutil, ci au fost �mpliniti at�t pe plan profesional c�t si personal. De-a lungul anilor, evreii din comunitatea b�rl�dean� s-au remarcat ca profesori, secretari, ziaristi, academicieni, sportivi sau �n alte domenii.

Religia, parte esential� �n viata

evreilor La fiecare s�rb�toare pe care o tin, evreii b�rl�deni �si spun rug�ciunile, fie acas�, fie se �nt�lnesc la Sinagog�. Nu mai au de mult un rabin, �ns� acest lucru nu i-a �mpiedicat p�n� acum. Cel care citeste rug�ciunile din Tora (echivalentul Bibliei, contine doar Vechiul testament) este presedintele Comunit�t ii Evreiesti, �n v�rst� de 74 de ani. El este si liantul care i-a tinut uniti pe conationalii s�i de-a lungul anilor, �n ciuda diverselor probleme ap�rute, ca �n viata oricui. „De citit rug�ciunile m� ocup eu. Dar e ca si cum as fi �n clasa a patra si as �ncerca s� imit un profesor. Nu stiu s� traduc rug�ciunile, ci doar s� citesc din c�rti. Rabin nu am mai avut de prin anii 1950-1955, �ns� oficianti cu studii au mai fost”, a spus z�mbitor Laz�r Croitoru. Sinagoga din B�rlad, ascuns� privirilor de un arbore foarte stufos, se numeste „Templul cel mare” si a fost construit� �n anul 1787. Acum, pentru c� e obligatoriu ca m�car zece b�rbati s� fie prezenti la rug�ciune, nu mai este folosit� dec�t o �nc�pere micut�, �n care �ncap cu usurint� evreii r�masi. �ns�, „Templul cel mare” r�m�ne un monument �nc�rcat de istorie, ai c�ror pereti contin picturi ale simbolurilor vechilor triburi, care au stat la baza constituirii primului Regat Evreiesc. Originea nu a fost uitat� de niciunul Chiar si �n conditiile �n care a mai r�mas o „m�n�” de oameni, si acestia destul de �n v�rst�, fiecare �ncearc� s� p�streze vii traditiile si obiceiurile din Israel, s� aniverseze s�rb�torile dup� calendarul lor, dar si s� prepare m�nc�rurile specifice poporului evreu. La fel cum rom�nii au cozonacul, mielul si ou�le rosii de Paste, la fel si evreii au retete speciale pentru s�rb�torile lor. �n plus, tin post negru c�nd s�rb�toarea o cere si �si petrec ziua rug�nduse. Au chiar si un instrument de suflat numai al lor, al evreilor, cu care c�nt� la ocazii speciale. Un alt aspect al vietii lor care se diferentiaz� de al crestinilor ortodocsi este cel legat de cinstirea celor morti. Concret, dac� locurile disponibile din cimitir sunt epuizate, mortii nu se dezgroap� dup� c�tiva ani pentru a face loc altora, ci se deschide alt cimitir. Din acest motiv, �n B�rlad sunt trei cimitire evreiesti, dintre care unul �n functiune si dou� �nchise. Unul din cele �nchise dateaz� din secolul al XVII-lea si este atestat ca monument istoric.