Coada la banca saracilor

Foamea, frigul si tot felul de boli secer� vietile bunicilor nostri. L�sati �n voia sortii, cu pensii de c�teva sute de lei, pensionarii s�raci ai judetului mai au o singur� sans� de supravietuire – �mprumuturile. �n primele nou� luni ale acestui an, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor a acordat credite de peste 20 miliarde de lei vechi. Banii nu sunt luati pentru excursii, dezvolt�ri imobiliare sau alte „luxuri burgheze”, ci pentru acoperirea unor cheltuieli de strict� necesitate. B�tr�nii au nevoie de bani pentru plata utilit�tilor, pentru nelipsitele probleme medicale sau chiar pentru sustinerea lucr�rilor agricole. Din nefericire, scumpirile anuntate pentru anul viitor vor �mpov�ra si mai mult traiul celor s�raci. Preturile vor �nghiti orice sperant� de mai binesi, �n acest context, pensia de 350 lei nu va mai fi dec�t o glum� sinistr�.

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Vaslui s-a trasformat �ntr-o ultim� sans� de supravietuire. �n fiecare lun�, peste 250 de pensionari s�raci trec pragul asociatiei, pentru a-si c�uta o rezolvare la nenum�ratele probleme care �i h�rtuiesc. Este vorba despre analize la cabinetul de medicin� general�, de consultatii la cabinetul oftalmologic, dar si de permanentul interes pentru modific�rile legislatiei legate de pensii. Dar, peste toate aceste nevoi capitale, cei mai multi b�tr�ni vin la Vaslui s� solicite �mprumuturi financiare. �n primele nou� luni ale acestui an, CARP Vaslui a acordat credite �n valoare de peste 20 miliarde de lei vechi. Comparativ cu perioada similar� a anului trecut, cererile de bani din partea v�rstnicilor sunt mai mari cu peste 20%, iar sf�rsitul de an va creste si mai mult valoarea �mprumuturilor solicitate. Nu mai putin de 40% din acesti bani sunt folositi de pensionari pentru completarea cheltuielilor curente lunare, cum ar fi plata serviciilor, telefonul, radioul, impozitele etc. Un procent de 30% din �mprumuturi au fost solicitate pentru acoperirea unor probleme medicale: operatii chirurgicale, dantur� etc. Totodat�, sume importante sunt investite de b�tr�ni si �n medicamentele de strict� necesitate, care s-au scumpit foarte mult si sunt procurate cu un efort supraomenesc. Dar b�tr�nii mai fac si agricultur�, iar restul creditelor sunt luate pentru achitarea cheltuielilor lucr�rilor de toamn� (ar�turi, seminte, sem�nat etc.). „E mult� jale �n r�ndul pensionarilor cu pensii mici si, �n ziua de ast�zi, se �ndur� mult de frig si foame. Sc�parea preturilor de sub control la alimentele de baz� greveaz� punga pensionarilor, care si asa este vai de capul ei”, spune Traian Pascu, presedintele CARP Vaslui. Si, �ntr-adev�r, la nivelul judetului Vaslui, pensiile de mizerie tind s� se generalizeze. �n prezent, peste 20% din pensionarii vasluieni primesc o pensie social� de 350 lei, cuantum care d� imaginea real� a standardului lor de viat�. „Eu am o pensie lunar� de 600 lei, iar pe medicamentele compensate trebuie s� dau 1.000 de lei. Dac� m� g�ndesc c� avem nevoie de alimente pentru iarn� si s� achit c�ldura, nici nu stiu ce am s� m� fac”, ne-a spus o pensionar� venit� la CAPR pentru a face un �mprumut.

S�n�tatea, mai bun� dec�t toate

Cea mai mare lupt� pe care pensionarii o dau zilnic este pentru s�n�tate. Cum trecerea anilor �si spune cuv�ntul, b�tr�nii sunt expusi frecvent la boli si complicatii. Din nefericire, alimentatia proast� si frigul din lunile de iarn� fac ca rata mortalit�tii �n r�ndul pensionarilor s� creasc� foarte mult. Dac�, �n anii trecuti, copiii plecati �n str�in�tate le trimeteau lunar un sprijin financiar, acum, postasul nu mai sun�… Venirea crizei economice �n t�rile occidentale a determinat o explozie a ratei somajului, primii afectati de recesiune fiind rezidentii din alte t�ri. Cu toate c� nu mai primesc bani din str�in�tate, copiii care au fost l�sati �n grija bunicilor trebuie �ntretinuti. La fiecare �nceput de an scolar, trebuie cump�rate uniforme, rechizite, iar pensia dispare v�z�nd cu ochii.

Foamea a dus la �nfiintarea CARP-urilor

Dup� terminarea celui de al doilea R�zboi Mondial, cea mai mare conflagratie de pe glob, care a durat de la 21 iunie 1941 p�n� la 9 mai 1945, Rom�nia a suferit distrugeri colosale. Orase �ntregi �n ruine, c�i ferate si poduri distruse, oamenii au avut de suferit lipsuri de hran�, �mbr�c�minte, au locuit �n case f�r� geamuri, usi, �n plus panicati de ravagiile r�zboiului. Dar o nenorocire nu vine niciodat� singur�, iar �n anii 1946-1947, Moldova a suferit de o secet� dezastruoas�: f�nt�nile au secat, p�sunile au fost arse de soarele ucig�tor, vitele au fost sacrificate din lips� de furaje. Lipsa de hran� a fost simtit� de aproape toat� populatia. Dac� la orase se mai acorda pe cartel� 200 de grame de p�ine, la sate, situatia era mult mai grav�. Dumenezeu s-a �ndurat ca �n Oltenia s� fie o recolt� bun�, fapt cea a f�cut ca oamenii din Moldova s� mearg� �nc�rcati cu covoare si alte lucruri de m�n�, pe care le d�deau pe un sac de porumb sau de gr�u. Analiz�nd situatia, at�t pensionarii si alte persoane mai tinere sau hot�r�t s� fac� demersuri la forurile competente, pentru a li se aproba formarea unor asociatii, ca prin plata de cotizatii si contributii s� aib� posibilitatea de a beneficia de un sprijin financiar. Organele competente au elaborat Decretul nr. 204/1951, prin care s-au organizat Casele de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Rom�nia, afiliate asigur�rilor sociale de stat.