Foamea, frigul si tot felul de boli secer vietile bunicilor nostri. Lsati n voia sortii, cu pensii de cteva sute de lei, pensionarii sraci ai judetului mai au o singur sans de supravietuire – mprumuturile. n primele nou luni ale acestui an, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor a acordat credite de peste 20 miliarde de lei vechi. Banii nu sunt luati pentru excursii, dezvoltri imobiliare sau alte „luxuri burgheze”, ci pentru acoperirea unor cheltuieli de strict necesitate. Btrnii au nevoie de bani pentru plata utilittilor, pentru nelipsitele probleme medicale sau chiar pentru sustinerea lucrrilor agricole. Din nefericire, scumpirile anuntate pentru anul viitor vor mpovra si mai mult traiul celor sraci. Preturile vor nghiti orice sperant de mai binesi, n acest context, pensia de 350 lei nu va mai fi dect o glum sinistr.
Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Vaslui s-a trasformat ntr-o ultim sans de supravietuire. n fiecare lun, peste 250 de pensionari sraci trec pragul asociatiei, pentru a-si cuta o rezolvare la nenumratele probleme care i hrtuiesc. Este vorba despre analize la cabinetul de medicin general, de consultatii la cabinetul oftalmologic, dar si de permanentul interes pentru modificrile legislatiei legate de pensii. Dar, peste toate aceste nevoi capitale, cei mai multi btrni vin la Vaslui s solicite mprumuturi financiare. n primele nou luni ale acestui an, CARP Vaslui a acordat credite n valoare de peste 20 miliarde de lei vechi. Comparativ cu perioada similar a anului trecut, cererile de bani din partea vrstnicilor sunt mai mari cu peste 20%, iar sfrsitul de an va creste si mai mult valoarea mprumuturilor solicitate. Nu mai putin de 40% din acesti bani sunt folositi de pensionari pentru completarea cheltuielilor curente lunare, cum ar fi plata serviciilor, telefonul, radioul, impozitele etc. Un procent de 30% din mprumuturi au fost solicitate pentru acoperirea unor probleme medicale: operatii chirurgicale, dantur etc. Totodat, sume importante sunt investite de btrni si n medicamentele de strict necesitate, care s-au scumpit foarte mult si sunt procurate cu un efort supraomenesc. Dar btrnii mai fac si agricultur, iar restul creditelor sunt luate pentru achitarea cheltuielilor lucrrilor de toamn (arturi, seminte, semnat etc.). „E mult jale n rndul pensionarilor cu pensii mici si, n ziua de astzi, se ndur mult de frig si foame. Scparea preturilor de sub control la alimentele de baz greveaz punga pensionarilor, care si asa este vai de capul ei”, spune Traian Pascu, presedintele CARP Vaslui. Si, ntr-adevr, la nivelul judetului Vaslui, pensiile de mizerie tind s se generalizeze. n prezent, peste 20% din pensionarii vasluieni primesc o pensie social de 350 lei, cuantum care d imaginea real a standardului lor de viat. „Eu am o pensie lunar de 600 lei, iar pe medicamentele compensate trebuie s dau 1.000 de lei. Dac m gndesc c avem nevoie de alimente pentru iarn si s achit cldura, nici nu stiu ce am s m fac”, ne-a spus o pensionar venit la CAPR pentru a face un mprumut.
Sntatea, mai bun dect toate
Cea mai mare lupt pe care pensionarii o dau zilnic este pentru sntate. Cum trecerea anilor si spune cuvntul, btrnii sunt expusi frecvent la boli si complicatii. Din nefericire, alimentatia proast si frigul din lunile de iarn fac ca rata mortalittii n rndul pensionarilor s creasc foarte mult. Dac, n anii trecuti, copiii plecati n strintate le trimeteau lunar un sprijin financiar, acum, postasul nu mai sun… Venirea crizei economice n trile occidentale a determinat o explozie a ratei somajului, primii afectati de recesiune fiind rezidentii din alte tri. Cu toate c nu mai primesc bani din strintate, copiii care au fost lsati n grija bunicilor trebuie ntretinuti. La fiecare nceput de an scolar, trebuie cumprate uniforme, rechizite, iar pensia dispare vznd cu ochii.
Foamea a dus la nfiintarea CARP-urilor
Dup terminarea celui de al doilea Rzboi Mondial, cea mai mare conflagratie de pe glob, care a durat de la 21 iunie 1941 pn la 9 mai 1945, Romnia a suferit distrugeri colosale. Orase ntregi n ruine, ci ferate si poduri distruse, oamenii au avut de suferit lipsuri de hran, mbrcminte, au locuit n case fr geamuri, usi, n plus panicati de ravagiile rzboiului. Dar o nenorocire nu vine niciodat singur, iar n anii 1946-1947, Moldova a suferit de o secet dezastruoas: fntnile au secat, psunile au fost arse de soarele ucigtor, vitele au fost sacrificate din lips de furaje. Lipsa de hran a fost simtit de aproape toat populatia. Dac la orase se mai acorda pe cartel 200 de grame de pine, la sate, situatia era mult mai grav. Dumenezeu s-a ndurat ca n Oltenia s fie o recolt bun, fapt cea a fcut ca oamenii din Moldova s mearg ncrcati cu covoare si alte lucruri de mn, pe care le ddeau pe un sac de porumb sau de gru. Analiznd situatia, att pensionarii si alte persoane mai tinere sau hotrt s fac demersuri la forurile competente, pentru a li se aproba formarea unor asociatii, ca prin plata de cotizatii si contributii s aib posibilitatea de a beneficia de un sprijin financiar. Organele competente au elaborat Decretul nr. 204/1951, prin care s-au organizat Casele de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Romnia, afiliate asigurrilor sociale de stat.
nu ne-ai spus pe cine sa votam. era mai bine sa fi stiut din start cu cine avem onoarea. saraci tot vom fi pana nu punem mana sa muncim si sa nu asteptam primarul sau presedintele sa ne bage in traista. asa ca :LA MUNCA TOVARASI!!!!!
Vota?i-l pe B?sescu ?i camarila lui ?i o s? pierde?i ?i aceast? oportunitate, nu ve?i mai avea cu ce pl?ti datoriile.