Vechile parcuri ale Brladului

Pe lng vechile poduri, cteva nc n picioare, altele, disprute de zeci bune de ani, multi dintre brldeni nu stiu c n orasul lor a existat un parc numit „Renasterea”. Mai interesant este faptul c obiectivul a fost cldit n locul unei vechi piete, n apropiere de Biserica „Sfintii Voievozi” si c era folosit si pentru executii publice. Nici de Parcul „Regele Carol II”, redenumit „Mihai I”, sau de Parcul „Liberttii”, destinat copiilor, nu se cunosc prea multe.

Vechile scrieri precizeaz c Parcul „Renasterea” a evoluat dintr-o veche piat a orasului. Pe locul acestuia, n apropiere de Biserica „Sfintii Voievozi”, mai n trecut, s-a aflat Oborul de vite sau Piata ocolului de vite, conform unei denumiri mai vechi. Dincolo de functia sa comercial si de spatiu de socializare, n izvoare este mentionat ca avnd destinatie de loc de pedeaps si executii publice. Gratie memoriilor institutorului I. Vasiliu, mentionate n lucrarea lui I. Antonovici, „Documente brldene”, volumul V, s-a putut identifica o legtur ntre spatiul public si spatiul de pedeaps. „Pedeapsa corporal, pe acea vreme, se executa la capitala judetului de unde era criminalul. Att Buzu, ct si Moac, au fost torturati sub ochii orsenilor. Se anunta cettenilor ziua de tortur a criminalului. El era pus liber ntr-un careu de clrasi cu sbiile scoase, n afar de careu era clras nearmat, dar cu un biciu plumbuit n mn, ce trebuia s aplice loviturile pe corpul vinovatului, dobosarii mergeau nainte si bteau tobele, din care ieseau niste sunete lugubre, ca si cum ar fi fost niste sunete ce anuntau moartea cuiva, si naintea toboserilor era un amploaiat de la isprvnicie, mbrcat n uniform ruseasc, cci pe atunci toti functionarii administrativi purtau uniforme, care amploiat tinea n mn un sul de hrtie, pe care era scris faptele vinovatului si numrul loviturilor pe care urma s le primeasc. Cortegiul lugubru trebuia s se opreasc n patru rspntii: Piata Domneasc, chiar la marginea stradei de intrare n curtea bisericei; n coltul stradei principale, vizavi de magazinul Broder, pe atunci era prvlia de bogasierie a lui Pavilic; coltul unde se ncruciseaz strada Stefan cel Mare si Paloda, unde a fost cldirea teatrului; piata ocolului de vite, n apropierea locului unde este o fntn. n fiecare dintre aceste puncte avea s se opreasc cortegiul. Amploaiatul se urca pe un scaun, ca s fie vzut de lume, citea sentinta si nsemna pe o bucat de hrtie numrul loviturilor hotrte; vinovatul si expunea trupul gol si jandarmul aplica loviturile mortale; putini puteau s sufere loviturile la cele patru rspntii; multi cdeau ametiti sub lovituri; multi mureau dup de la a doua sau de la a treia, sau de la a patra rspntie”. Pentru a fi ct mai vizibile, n secolul al XVIIIlea, condamnrile la moarte erau duse la ndeplinire pe movila din apropiere. Aici, n anul 1802, Ecaterina Drahnea si alti donatori au ridicat Biserica „Sfintii Voievozi”, ce avea ca scop iertarea pcatelor celor spnzurati aici. Pe coordonatele teritoriale ale fostului obor de vite, n 1935, a fost amenajat Parcul „Regele Carol II”, parc ce n 1940 a luat denumirea de „Mihai I”. Modificarea a fost realizat prin grija edililor din acea vreme, extrem de atenti la schimbrile politichiei nationale. n mijlocul parcului exista o fntn cistern, iar de jur mprejur era un spatiu pentru stationarea carelor. Dup anul 1948, s-a amplasat si s-a construit Uzina de ap a orasului care a cuprins o parte din acest parc, adic de la centru spre strada Stroe Belloescu. n restul spatiului a continut s existe, pn n anii ’70, un parc al copiilor, intitulat Parcul „Liberttii”.

Not: Reportaj realizat cu sprijinul profesorului Marcel Proca, vicepresedintele Societtii de Stiinte Istorice – filiala Brlad.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.