O pictur de ap ntr-un ocean de nevoi. Asa pot fi caracterizate investitiile strine, care ar fi trebuit s revigoreze economia vasluian. n primele opt luni ale acestui an, investitorii strategici externi au pompat n judetul Vaslui fabuloasa sum de 25.318 lei. O valoare „imens”, contabilizat de cele 19 firme cu asociati strini, nregistrate la Registrul Comertului. Mai mult, fiscalitatea mpovrtoare, lipsa unor facilitti concrete coroborate cu recesiunea economic sever alung din judet societtile active. Noile destinatii de relocare a activittii sunt tri precum Ucraina, Republica Moldova etc. Capitalistii strini ne boicoteaz, iar investitiile guvernametale sunt si ele la pmnt. Cele 10 miliarde de euro, fonduri destinate infrastructurii s-au transformat n 7 miliarde, bani care, la rndul lor, ocolesc cu nversunare judetul Vaslui.
n acest an, investitorii strini au vrsat n judetul Vaslui un capital social n valoare de 25.318 lei! Practic, n primele opt luni, portofoliul de afaceri al ntreprinztorilor externi reprezint numai 19 societti nou nfiintate. Un aport financiar insgnifiant, pentru un judet cu aproape jumtate de milion de locuitori si cu numeroase oportunitti de dezvoltare. Din nefericire, n ultimii ani, chiar unele dintre atuurile care mai atrgeau companiile de afar au fost pierdute. Dac investitorii se mai pot bucura nc de o fort de munc relativ ieftin, pe segmentul calificare lucrurile s-au deteriorat grav. Marea mas de muncitori bine pregtiti si-au gsit de lucru, n special n trile europene, n timp ce persoanele rmase sunt departe de a atinge standardele solicitate n materie de competent. Mai mult, sistemul de nvtmnt autohton nu este cuplat la nevoile pietii si nu produce chelneri sau tinichigii, ci direct someri cu patalama la mn. n paralel cu degradarea instruirii profesionale, fiscalitatea crescut nu stimuleaz dezvoltarea de noi afaceri profitabile. Spre exemplu, un cettean strin care dores- te s investeasc n tara noastr nu poate cumpra terenuri n intravilan sau extravilan ca persoan fizic. Potrivit legislatiei actuale, ntreprinztorul poate achizitiona un teren numai ca persoan juridic, iar n conditiile n care firma pe care o nfiinteaz este radiat se pierde si terenul. Potrivit datelor furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe lng Tribunalul Vaslui, n perioada 1991 – 2009, au fost nregistrate 269 firme cu asociati strini, cu un capital social de 157.858.526 lei, din care participare strain 124.323.579 lei.
Alte destinatii
n timp ce facilittile pe care statul ar trebui s le pun la dispozitia investitorilor sunt zero, capitalul migreaz n zonele de unde poate trage un randament maxim. n loc s ridice interesul pentru granita de rsrit a Uniunii Europene, aderarea a determinat o parte din agentii economici s-si reloce activitatea n state precum Ucraina sau Republica Moldova. Pe lng resursele financiare att de necesare, lipsa companiilor strine determin si alte pierderi colaterale. Este vorba despre un management performant, de modernizarea unor instalatii si echipamente de product iei, de asigurarea logisticii necesare sustinerii activittii. Valori care, n final, nseamn crearea de noi locuri de munc, cotizarea la bugetele locale cu impozite, taxe si alte obligatii financiare.
Statul promite, privatii nu au bani
n conditiile n care capitalul strin este inexistent, investitiile interne sunt esentiale pentru redresarea economiei. Pe bun dreptate, oficialii romni au repetat cu obstinatie necesitatea implement rii unui program de invetitii major, ca principal factor de atenuare a efectelor crizei. n acest sens, la nivel national au fost promise aproape 11 miliarde de euro, pentru segmentul marilor proiecte din infrastructur. Rolul santierelor era s relanseze economia orizontal si s creeze noi locuri de munc, prin absorbirea fortei de munc disponibilizate. Din nefericire, si la capitolul investitii romnesti din fonduri publice, Vasluiul nu este un judet privilegiat. Pe de alt parte, deruta instaurat n rndul oamenilor de afaceri locali este si mai mare. Msurile de crestere a fiscalittii, a costului fortei de munc, inconsistenta legislativ si fluctuatiile de pe piata monetar au nruit planurile de afaceri. n general, patronatul a nghetat proiectele de investitii si asteapt s vad cum va evolua economia.
Drumuri, ap si gaz
Elementele care conditioneaz dorint a investitorilor de a ncepe o afacere, ntr-o tar sau regiune sunt multiple. Un rol major pentru atragerea marilor productori europeni si mondiali l au autorittile locale. n primul rnd, este vorba despre reducerea fiscalittii pentru firmele strine care investesc, la fel cum se procedeaz si n alte tri europene. De asemenea, existenta unei infrastructuri moderne, care s fie dezvoltat pe ntreg teritoriul judetului, este esential pentru a convinge investitorii. Pe lng drumuri, n zonele alese pentru amplasament firmele trebuie s beneficieze de retelele de canalizare, de gaze naturale si de electricitate. Nu n ultimul rnd, foarte important este costul fortei de munc, calificarea acesteia, dar si atitudinea localnicilor fat de respectivele investitii.
