Vechile poduri din B�rlad

B�rladul este un oras cu o istorie foarte bine „�nr�d�cinat�” �n constiinta unor localnici, dar si mai putin cunoscut� pentru majoritatea celor care au locuit sau �nc� locuiesc aici. Spre exemplu, prea putine persoane stiu c�, pe la �nceputul secolului al XX-lea, orasul a trecut prin inundatii catastrofale. Acest lucru i-a convins pe cei �n m�sur� s� efectueze unele lucr�ri de deviere a cursului r�ului B�rlad �n afara zonei locuibile, dar si s� construiasc� o serie de poduri. �n prezent, doar trei din cele 29 de poduri construite �nc� rezist� si sunt zilnic traversate de localnici.

Harta orasului B�rlad realizat� �n anul 1906, ca si cea din 1895 sunt realiz�ri cartografice de exceptie si totodat� importante surse de informatie. Ambele au fost �ntocmite la scara 1/5000, lucru care contureaz� cu claritate limitele localit�t ii, reprezent�nd de altfel si relieful zonat pe cartiere. Acestea redau toate detaliile topocadastrale precum reteaua de str�zi, cursurile de ap�, propriet�t ile, sediile, terenurile virane, apele etc. Astfel, B�rladul de la �nceputul de secol XX prezenta, nu doar imaginea unui peisaj urbanistic haotic si neunitar, ci si unul complementar. Acest lucru se datora unei retele hidrografice ce �ngloba �n spatiul citadin: r�ul B�rlad, p�r�ul Valea Seac�, zone ml�stininoase, g�rle si iazuri temporare – ce variau ca important� si suprafat� �n functie de variatiile climatice si a precipitatiilor. Albia r�ului B�rlad avea p�n� �n anul 1934 un cu totul alt traseu dec�t cel cunoscut ast� zi, p�trunz�nd �n perimetrul asez�rii prin partea nord-estic� si f�c�nd un cot care cuprindea �n zona interioar� �ntregul cartier Podeni. �n urma inundat iilor catastrofale din 1932 s-a luat hot�r�rea efectu�rii unor lucr�ri hidrotehnice pentru modificarea cursului si de realizare a unei albii �n afara zonei locuibile, prin partea estic� a localit�tii, reluate �n anii 1950 si 1970. Totodat�, o alt� consecin- t� a fost �nfiintarea si dezvoltarea a noi cartiere, respectiv Deal, Tuguieta si Cotul-Negru. Chiar dup� schimbarea cursului r�ului B�rlad si scoaterea lui �n afara localit�tii, precum si �nl�turarea altor g�rlite m�- runte, zonele ml�stinoase s-au p�strat p�n� �n a doua jum�- tate a secolului al XX-lea. Atunci procesul de urbanizare si sistematizare a luat amploare, proced�ndu-se la drenarea si secarea lor pentru a permite construirea pe suprafata rezultat� a unor obiective cu caracter civil si industrial. Merit� mentionat c� dincolo de aceste eforturi urbanistico-edilitare, p�nza freatic� de suprafat� se mentine �n zona cartierului Podeni, Munteni si Gar�, iar cei mai �n v�rst� �nc� mai pomenesc de cele dou� inundatii succesive din anul 1969 (17 martie si 15 iulie), c�nd apa acoperise casele din zona Gura Leului p�n� la partea de sus a acoperiselor. Frecventa inundatiilor, mai ales �n cartierul Podeni, care se afla �n interiorul buclei r�ului B�rlad, i-a determinat pe edilii localit�tii din diferite perioade de timp, s� aib� �n vedere construirea sau m�car �ntretinerea unui num�r �nsemnat de poduri si punti. Dincolo de calitatea lor, materialul din care erau construite (lemn, piatr� si mai apoi metal) a jucat un rol fundamental din punct de vedere functional, asigur�nd o leg�tur� organic�, chiar si temporar� – p�n� la urm�toarea viitur� – �ntre diferitele p�rti ale localit�tii. Harta realizat� de inginerul Th. Negrutzi mentioneaz� nu mai putin de 29 de poduri. Printre cele de piatr� amintim de P�nz�reasca, la bariera Tecuciului si pe strada Principal�. Din categoria celor de lemn erau podurile Nastea, la bariera Munteni, Mocani, Rosu, bariera Cotu-Negru, Cotu-Negru, Verde, Sf. Ioan, L�tesaca, Sargu, Raita, Pesc�rie, Buliga, la bariera F�lciu, Tuchiloaea, Galati, Teohari, Negru, Trei-Ierarhi, la bariera G�rii, la bariera Trestiana, la bariera Siret, Tutova, Chir�us si Apostol. Pe l�ng� acestea, a mai fost construite si opt punti. este vorba despre pun- tile Chiper, Codrescu, Belloescu, Dancu, Balan, Sf. Spiridon, Gorga si ultima la Cimitirul Eternitatea. Din p�cate, de-a lungul timpului, mare parte au disp�rut, r�m�n�nd �nc� „�n picioare” si folosite doar Podul Rosu, Podul Verde, Podul Pesc�riei si cel al lui Buliga.