Tunurile pe bugetari

Bugetarii vasluieni sunt pe cale s� „guste” din reteta FMI-ului: austeritate la micul dejun, concedieri la pr�nz si la cin�. La o zi dup� perfectarea scrisorii prin care Rom�nia solicita ajutor financiar, Monitorul de Vaslui a prezentat consecintele nefaste pentru populatie ale acestui acord. La vremea respectiv�, multi au luat �n serios varianta oficial�: miliardele de euro erau o „centur� de sustinere” necesar�, o „plas� de sigurant�” etc. �ntre timp, o parte din bani au f�cut deja cale �ntoars� c�tre creditori, iar �n tar� s-a dat semnalul concedierilor. Se au �n vedere agentiile, consiliile judetene, prefecturile, prim�riile, diverse servicii deconcentrate etc. Pentru moment, nici sindicatele nu stiu exact la ce nivel se vor opera reducerile. Dac� va fi pus� �n practic� reducerea aparatului bugetar cu 20%, peste 6.000 de functionari vasluieni vor trebui s� p�r�seasc� administratia. �ntrebare: unde se vor duce? Nimeni nu stie. Pentru functionarii statului, „funia a ajuns la par”. Desi analistii economici estimau c� adev�rata criz� va intra �n serviciile deconcentrate �ncep�nd abia cu anul 2010, situatia se precipit�. Colect�rile la bugetul statului sunt mai mici dec�t previziunile oficiale, iar indicele de sc�dere a PIB-ului ar putea fi de 8%, fat� de 4%, c�t s-a prognozat �n prim�var�. �n noua conjunctur� economic�, Fondul Monetar International (FMI) ar fi de acord cu un deficit bugetar mai mare dec�t cel stabilit �n acordul initial, cu conditia ca Guvernul s� creasc� veniturile si s� taie din cheltuieli. Radiografia finantistilor internationali a pus pe jar autorit�tile rom�ne, care au �n fat� dou� optiuni capitale. Ori trec urget la restructur�ri �n aparatul public si recalibreaz� cheltuielile, ori risc� ca, pe termen scurt, s� nu mai poat� efectua pl�tile la salarii, pensii si alte drepturi. Indiferent de influentele negative, �ntrun an cu o �nc�rc�tur� electoral� imens�, „fitilul” concedierilor a fost aprins. Pentru �nceput, agentiile din subordinea ministerelor vor cunoaste „ghilotina” reducerilor cu 20%, �n vederea salv�rii vistieriei publice. Ulterior, se au �n vedere consiliile judetene, prim�riile, prefecturile, birourile parlamentarilor si alte servicii unde, �n acceptiunea autorit�tilor, grila de personal a crescut necontrolat. �ntr-un cuv�nt, se va t�ia �n carne vie.

Sindicatele stau �n asteptare

Valic� Berescu, presedintele Sindicatului Functionarilor Publici „Sed Lex” Vaslui, spune c�, �n acest moment, nu se stie exact care va fi amploarea reducerilor de personal cu 20%. „Vom vedea dac� restructur�rile vizeaz� numai aparatul central sau se vor face si �n plan local. �n functie de m�surile care vor fi adoptate, noi vom lua o pozitie si, dac� va fi cazul, vom iesi �n strad�. Repet, pentru moment, nu dorim s� producem panic� si astept�m s� vedem unde se vor face reducerile”, a precizat Valic� Berescu. La un simplu calcul, dac� se va aplica reducerea cu 20% a angajatilor de la stat, la nivelul judetului Vaslui, peste 6.000 de angajati ar trebui dati afar� din administratie. Dac� ajust�rile de personal vor viza numai aparatul central, inclusiv agentiile din subordinea ministerelor, num�rul salariatiilor disponibilizati va fi cu mult mai mic. De altfel, dezechilibrul dintre num�rul de angajati din sectorul bugetar si al celui din mediul privat este imens. Din cei 59.111 salariati din judetul Vaslui, �n privat mai lucreaz� circa 25.000 de persoane.

„Premianti” la num�rul de ministere

Situatia executiei bugetare la jum�tatea anului curent comport� m�suri de exceptie. Comparativ cu primele sase luni din 2008, cheltuilile de personal au crescut cu 5,6%, �n paralel cu reducerea fondurilor alocale investit iilor. Pe l�ng� lipsa acut� de lucr�ri, agentii economici sunt dep�siti de obligatiile fiscale c�tre stat, iar taxele si impozitele de tot felul au scos de pe piat� foarte multe societ�ti. B�ncile nu acord� �mprumuturi avantajoase sectorului privat, autorit�tile publice nu au achitat integral facturile c�tre firmele care au executat lucr�ri, iar blocajul financiar tinde s� se generalizeze. �n tot acest timp, Rom�nia este unul dintre statele Uniunii Europene cu cele mai multe ministere, iar cohorte de consilieri pl�titi gras lustruiesc birourile demnitarilor. �n mare parte, salariile „nesimtite” au r�mas neatinse si motive pentru un spectacol sau vreo sez�toare se pot g�si �n orice moment. �ntr-un asemenea „halou” de interese, nu este exclus ca �n morisca disponibiliz�rilor s� intre functionarii simpli, care, de regul�, �si fac treaba �n institutiile de care apartin.