Numrul bolnavilor cu afectiuni psihice creste de la un an la altul, ntr-un ritm ngrijortor. Dac n ’89 erau nregistrate n statisticile snttii vasluiene doar 1.026 de persoane cu tulburri mintale, n 2007, numrul acestora era de 4.496, n iulie 2008 – 5.328, iar la sfrsitul lunii iunie 2009 se nregistrau 6.393 de persoane cu afectiuni psihice. O treime din bolnavii care intr acum n evidente prezint psihoze alcoolice. Nu sunt de neglijat nici cei 103 bolnavi psihici periculosi, tratati „la domiciliu”, care constituie o permanent amenintare pentru cei din jur. Medicii spun c numrul tot mai mare de afectiuni psihice este determinat de srcie, griji si de incapacitatea de a se adapta schimbrilor.
Aproximativ unul din o sut de vasluieni este luat n evidente ca avnd tulburri mintale. Bulversati de schimb rile cotidiene, angajati care suport cu greu cerintele tot mai mari ale angajatorilor, nevoile tot mai multe si mai grele care apas pe umerii celor maturi pentru a putea supravetui, pentru a putea s le asigure copiilor pinea de zi cu zi, fac n sute de cazuri ca firul ratiunii s se rup. Omul este adus n criz la spital si intr n marea categorie a persoanelor cu tulburri mintale. Si acestea sunt, de la un an la altul, tot mai multe. Mrturie stau evident ele Directiei de Sntate Public (DSP) Vaslui unde, la nceputul lunii iunie erau nregistrate 6.393 de persoane cu afectiuni psihice. Doar n primele sase luni ale acestui an, specialistii au nregistrat 303 cazuri noi de persoane cu tulburri mentale. Un numr de 92 de persoane au intrat n categoria persoanelor cu psihoze alcoolice, iar 103 se nscriu n categoria bolnavilor periculosi. „Grija fat de ziua de mine, neasiguranta locului de munc si stresul tot mai mare la care oamenii sunt supus i zi de zi – sunt doar cteva din cauzele care au determinat cresterea numrului de persoane care manifest tulburri mentale. Principala cauz este, fr dubii, srcia si lipsa oric rei perspective de a rezolva situatiile dificile n care se afl multi dintre cei care sunt trecuti n evidentele noastre”, a mrturisit un psihiatru. De mentionat este c n aria tulburrilor mentale specialistii nscriu o serie ntreag de boli, de la cele mai grave, cum ar fi schizofrenia si dementa si pn la depresii sau tulburri de personalitate si comportament legate de consumul de alcool sau substante halucinogene.
Boala si alcoolul nu fac cas bun
Consumatorii de alcool sunt o categorie a pacientilor obisnuiti ai sectiilor de psihiatrie din cadrul spitalelor. Num rul celor care ajung la psihiatrie n stare de sevraj alcoolic, etilism sau com alcoolic este, n medie, ntre cinci si sase persoane persoane pe zi. Pentru unii este suficient o singur „vizit” n sectiade psihiatrie pentru a nu se mai ntoarce niciodat. Altii sunt pacienti obisnuiti. Marea problem pe care o au medicii este cea a bolnavilor psihici care iau tratamentul cu alcool si revin la spital cu pusee acute ale bolii psihice cu care au fost diagnosticat i. „Este pcat pentru c se cheltuie foarte multi bani pe medicamente, iar bolnavii si familiile lor si bat joc de munca noastr, de banii cheltuiti pe aceste tratamente”, spune psihiatrul. Motivat, att timp ct numai tratamentul medicamentos al unei persoane cu schizofrenie se situeaz n jur de nou milioane de lei vechi pe lun. Recuperarea poate fi de 90% dac se respect schema de tratament si modul de viat indicat. Conditiile sunt ca bolnavul psihic s nu fie pus la munci fizice grele, s nu stea n soare si mai ales nu trebuie, sub nici o form, s consume alcool. Ce se ntmpl de fapt: acesti oameni, mai ales n mediul rural, sunt pusi la munc si lsati s bea. n acesteconditii, toate eforturile sunt nule si toti banii cheltuiti si toti banii pe medicamente au fost cheltuiti degeaba. Bolnavul intr din nou n criz si ajunge de unde a plecat: la spital.
