Chiar dac suntem binecuvntati de Dumnezeu, agricultura se face cu bani. Si, la acest capitol, cile economiei de piat sunt extrem de ntortocheate. n timp ce agricultorii au ngropat bani grei n pmnt, profitul lor a fost zero. Cu buzunarele goale si abandonati de stat, productorii vor trebui s fac adevrate minuni, pentru a scoate tractoarele la arat. La un calcul simplu, un hectar de nsmntat va costa 1.000 de lei. Cum era de asteptat, lipsa banilor din conturile fermierilor s-a rsfrnt direct asupra planurilor de afaceri. Pentru aceast toamn, fermierii vasluieni au fcut propuneri de nsmnt mai mici cu 5.824 hectare fat de culturile realizate n 2008. Dac vor ndeplini sau depsi programul, rmne de vzut. Pn atunci, pentru a nu lsa cmpurile prloag, fermierii vor trebui s apeleze la credite, bartere si alte improvizatii financiare. Criza de bani din agricultur este acut. Fr profituri si lipsiti de o sustinere financiar real, pentru agricultori, reluarea ciclului agricol s-a transformat ntr-o adev rat demonstratie de curaj. Practic, seceta dur din aceast prim var a transformat cultivarea pmntului ntr-o activitate perdant. n marea lor majoritate, produc torii vasluieni au ngropat bani grei n nfiintarea culturilor si au scos foarte putin. Recolta la cerealele pioase a fost la jumtate din cea prognozat, iar piata ofer preturi care sunt departe de a acoperi cheltuielile realizate. Avnd drept sustinere o astfel de „rentabilitate”, si pentru aceast toamn, balanta de costuri a agricultorilor risc s se confrunte cu un deficit sever. Astfel, la cstiguri inexistente, pentru a nsmnta un hectar, investitorii trebuie s scoat din buzunar 1.000 de lei: 130 lei pentru motorin, 280 lei pentru smnta certficat, 600 lei pentru ngrsmintele chimice. Loviti de austeritate sunt att marii productori, ct si tranii care lucreaz individual exploatatii mici. Cum cei legati de pmnt nu au alt alternativ dect s intre cu plugul n brazd, au dezvoltat solutii salvatoare, care s compenseze lipsa de bani: credite bancare, plata la recoltare a semintelor, pesticidelor, ngrsminte etc. O alt solutie, care se „vntur” an de an n fata agricultorilor, este si distribuirea subventiilor pe suprafat din fondurile europene si pltile complementare din bugetul national n luna octombrie. ns, dup cum se misc aparatul birocratic romnesc, sansele pentru o astfel de performant sunt aproape nule.
Semnm mai putin
Cum era de asteptat, penuria de bani din conturile fermelor a redus considerabil si prognozele privind nsmntrile pentru aceast toamn. Pentru noul an agricol 2009-2010, productorii de la nivelul judetului Vaslui au propuneri de nsmntri care totalizeaz 83.940 hectare: gru, secar si triticale – 57.830 hectare; rapit – 24.910 hectare; orz – 800 hectare si orzoaic – 400 hectare. Comparativ cu suprafata culturilor de toamn realizate anul trecut, care a fost 89.764 de hectare, n aceast toamn, suprafata semnat va fi mai mic cu 5.824 hectare. Rmne de vzut care vor fi premisele de start pentru 2009 (finantare, conditii meteo), n conditiile n care, anul trecut, de la estimri de numai 67.745 hectare, suprafata nsmn- tat a crescut semnificativ.
Pierderi de 53,8 milioane de lei
Seceta sever din ultimele luni a dijmuit grav productia de pioase. Dac n 2008 fermierii se ludau cu recolte record, n aceast var, secerisul a adus mai mult tristete. Pierderile provocate de lipsa apei din sol sunt imense, iar sansele de recuperare a banilor, foarte mici. Potrivit ultimei informri cu privire la situatia culturilor afectate de seceta excesiv, nu mai putin de 43.023 hectare de gru nregistrau pierderi de peste 50%, iar pe 2.287 hectare, gradul de dunare era sub 50%. n total, la nivelul ntregului judet au fost calamitate de secet 65.466 hectare de culturi de toamn, dar si cele semnate n primvar. La o ultim estimare a specialistilor agricoli, pagubele contabilizate de fermierii vasluieni se ridicau la suma de 53,8 milioane de lei. De prpd nu au scpat nici mcar suprafetele pe care s-au efectuat lucrrile conform cerintelor tehnologice (pregtirea solului, seminte certificate, erbicidat etc.). Practic, la ncheierea campaniei de recoltare la gru, secar si triticale, care s-a finalizat la 31 iulie, productia realizat s-a njumttit comparativ cu anul precedent.
