Saracia loveste cu parul

Odat� cu criza economic�, anul 2009 a adus �n satele vasluiene un val de violente f�r� precedent. Infractiunile de tot felul provocate de abuzuri �n cuplu, delincventa juvenil�, exploatarea prin munc�, h�rtuire etc, fac praf linistea comunit�tilor locale. Practic, viata multor familii se petrece dintr-un scandal �n altul, iar s�r�cia crunt� arunc� �n aer statisticile infractiunilor domestice. Tabloul disper�rii, dintr-o lume sc�pat� parc� de sub control, este zugr�vit �ideal� �n cazul primelor 10 localit�ti rurale, cu cea mai mare rat� a violentelor. Dac� �n semestrul I din 2008, cele zece comune cumulau 146 de infractiuni, �n primele sase luni din acest an s-au �nregistrat nu mai putin 300 de abuzuri. Sotii se agreseaz� �ntre ei, copii renunt� la scoal� si se specializeaz� �n furturi, �n timp ce familiile dezorganizate devin �pepiniere� de exploatare prin munc� a minorilor. Violentele �n familie, delincvent a juvenil�, exploatarea prin munc� etc, macin� comunit�t ile vasluiene. Primele sase luni ale acestui an se caracterizeaz� printr-un adev�rat soc infractional, num�rul nelegiuirilor cunosc�nd o crestere f�r� precedent. La nivelul primelor 10 comune, unde s-au �nregistrat cele mai frecvente abuzuri, degradarea mediului social este de-a dreptul dramatic�. Sotii se agreseaz� fizic �ntre ei, iar h�rtuirea, de orice tip, a devenit un fenomen la ordinea zilei. La r�ndul lor, l�sati nesupravegheati si lipsiti de o educatie elementar�, tot mai multi copii calc� f�r� rezerve pe urmele p�rintilor. Multi tineri nu mai dau doi bani pe binefacerile scolii, iar minciunile si furturile devind o �m�iestrie� de la v�rste fragede. Pe de alt� parte, mirajul str�in�t�tii si emanciparea material� dintr-o lume lipsit� de orice sans� au umplut si ultimul c�tun de familii dezorganizate. �n foarte multe cazuri, unul din membrii familiei care a ajuns s� lucreze afar� scap� la bani si uit� �n scurt timp ce a l�sat �n urm�. Nu �n ultimul r�nd, exploatarea prin munc� a minorilor s-a transformat �ntr-o tem� de vacant�, iar situat ia social� tot mai precar� pune gaz pe foc. Cu alte cuvinte, s�r�cia crunt� dublat� de lipsa unor mijloace minime de subzistent� au transformat viata din satele vasluiene �ntrun veritabil horror. Nimeni nu se mai �ntelege cu nimeni, iar scandalurile si abuzurile de tot felul au sc�pat de sub control.

�n sase luni, 300 de infractiuni

�n primul semestru din 2009, primele 10 comune care se afl� �n topul abuzurilor domestice au contabilizat �n total 300 de infractiuni. Comparativ cu perioada similar� din anul trecut, c�nd au fost �nregistrate 146 de infractiuni, se constat� o crestere a cazurilor de violent� cu peste 50%. Spre exemplu, �n comuna Iana, de la opt infractiuni �nregistrate �n primul semestru din 2008, s-a ajuns ca organele abilitate s� contabilizeze 36 de cazuri. �n comuna Zorleni, de la 43 de infractiuni �n anul trecut, �n primele sase luni din 2009 au avut loc 67 de incidente. H�r- tuirea, exploatarea prin munc� sau violentele �n cuplu au pus st�p�nire si pe comuna Banca, unde �n 2009 au fost depistate 30 de infractiuni, fat� de numai 16 �n anul trecut. Potrivit datelor oferite de Comisia Judetean� pentru Egalitate de Sanse �ntre Femei si B�rbati (COJES) Vaslui, de pe lista localit�tilor din mediul rural unde se �nregistreaz� frecvent infractiuni domestice mai fac parte comuna Ciocani – 32 infractiuni 2009, fat� de 15 infractiuni �n 2008; Grivita – 26 infractiuni �n 2009, comparativ cu 16 �n 2008; B�cani – 24 infractiuni �n 2009, fat� de 14 �n 2008; Duda Epureni – 23 infractiuni �n 2009, fat� de 11 �n 2008; Vetrisoaia – 21 infractiuni �n 2009, fat� de 9 �n 2008; Tutova – 21 infractiuni �n 2009, fat� de 5 �n 2008 si Dragomires ti – 20 de infractiuni �n semestrul I 2009, fat� de 9 �n semestrul I 2008.

�Piramida� s�r�ciei

Iulian Nistor, presedintele COJES Vaslui, a spus c� infractiunile de violenta domestic� au la baz� fragmentarea societ�t ii rom�nesti. �Piramida� disper� rii arat� astfel: la v�rf o p�tur� subtire de familii potente financiar, iar la mijloc sunt persoanele care dispun de resurse pentru asigurarea unui trai decent. Segmentul de baz�, care reprezint� grosul populatiei, este format �n primul r�nd din tinerii debutant i, care nu �si mai g�sesc un loc de munc�. Pe locul secund se afl� b�tr�nii, a c�ror pensii sunt foarte mici �n raport cu necesit�tile cotidiene. �Foarte multe familii active s-au mutat la sate, odat� cu restructurarea unit�tilor economice. Cum singura surs� de venit este agricultura, multi copii abandoneaz� scoala pentru a munci la p�- m�nt. Cum efectele crizei economice vor fi si mai puternice, dezastrul care se petrece la sate se va amplifica�, a spus Iulian Nistor.