La un an de la introducerea pictogramelor pe pachetele de tigri, Institutul de pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucuresti a efectuat un studiu de evaluare a impactului avertismentelor de pe pachetele de tigarete. Concluziile sunt clare: imaginile si avertismentele scrise au contribuit la cresterea numrului persoanelor care au renuntat la fumat. La data de 1 iulie 2008, a intrat n vigoare msura prin care pachetele de tigarete comercializate n Romnia au trebuit s fie inscriptionate cu avertismente combinate. Acestea sunt formate din avertismentul aditional si o imagine sau un text tip pictogram relevant. Aceste avertismente au fost realizate de Comisia European care a fcut, de altfel, si selectia imaginilor, astfel nct Statele Membre s utilizeze aceleai imagini. La un an de la introducerea pictogramelor pe pachetele de tigri, Institutul de pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucuresti a efectuat un studiu de evaluare a impactului avertismentelor de pe pachetele de tigarete Studiile au fost realizate la nivel national si au folosit un model de esantionare probabilist, reprezentativ la nivel national, cu o marj de eroare de 3% la un nivel de confident de 95% iar datele au fost obtinute prin interviuri individuale. n general, n evaluarea eficientei unei etichete s-a evaluat msura n care consumatorul a observat mesajul care apare pe pachet, gradul n care consumatorul a citit, a nteles si a retinut mesajul, modul n care consumatorul percepe/ judec/ evalueaz produsul si gradul n care se schimb comportamentul/ atitudinea/ opinia despre produs. Rezultatele evalurii impactului avertismentelor de sntate ce contin imagini de pe pachetele de tigarete au demonstrat c avertismentele cu imagini mbunttesc cunostintele despre efectele fumatului. n urma aparitiei pictogramelor, respondentii si amintesc texte pe care nu le sesizaser atunci cnd pe pachete erau doar avertismente-text: „Fumatul creaz dependent” „Tutunul poate provoca infarct”, „Poti reusi, noi te putem ajuta!”. Imaginile cu cel mai mare impact sunt cele considerate a fi cele mai dure. Astfel, la solicitarea de a da trei exemple de imagini care apar pe pachetele de tigri, prima imagine pe care doi din cinci respondenti (19,6%) si-au amintit-o ca aparnd pe pachetele de tigri este cea cu „plmnii afectati de cancer”, n timp ce unul din zece respondenti (10,7%) mentioneaz „cancer la gt”. De altfel, aceleasi imagini sunt mentionate primele si atunci cnd respondentii dau al doilea exemplu de imagine pe care au retinuto. La al treilea exemplu, imaginea cea mai frecvent mentionat este „dantura stricat”. S-a constat c avertismentele cu imagini genereaz o reactie emotional negativ, acesta putnd fi primul pas ctre abandonarea tigrilor. Astfel, dac avertismentele – text provocau dezgust, scrb pentru 20,9% din respondenti, asocierea imaginilor i determin pe 35,1% s aib aceast reactie. Si sentimentul de team, fric este mentionat mai frecvent de fumtori atunci cnd se uit la pachetele inscriptionate cu imagini (30,6% versus 26,2%). Studiul a demoonstrat c avertismentele cu imagini provoac si reactii comportamentale: fumtorul renuntnd la fumat, diminund numrul de tigri fumate sau gsind modalitti de a evita vizual imaginile. Astfel, respondentii afirm c au stins tigara mai repede (16,4% fat de 13,1%), au amnat fumatul (10,7% fat de 7,7%) , au schimbat marca de tigri cu una „mai usoar” (24,4% fat de 21,6%). Pneumoftiziologii au constatat c procentul celor care se gndesc n mare si foarte mare msur la abandonarea fumatului a crescut de la 14,2 la 21,8 dup introducerea imaginilor n avertismente. „n concluzie, se dovedeste c actualele avertismente combinate au condus la o mai bun informare a consumatorilor despre efectele fumatului i c au impact asupra schimbrii atitudinii i comportamentului fumtorilor. n conditiile n care aproape o treime dintre fumtori afirm c nu au fumat cel putin 24 de ore, iar dintre ei, 60% au reusit s nu fumeze cel putin o sptmn doar ca urmare a introducerii avertismentelor combinate pe pachetele de tigri, se dovedete c aceast msur este eficient pentru ncurajarea abandonrii fumatului”, se arat n studiu.
Am renuntat la fumat dupa 15 ani in luna ianuarie si m-am reapucat pe 12 iunie pentru ca m-am ingrasat 11 kg. Acele imagini sunt socante pentru cei care se apuca acum de fumat dar cei cu „vechime in fumat” nu se lasa din cauza unor poze.Te lasi ori din lipsa banilor,ori din cauza unei boli.La mine a fost anuntul cu scumpirea cu 50% a tigarilor.offf si tot m-am apucat de fumat.Cine se lasa de fumat crezand ca face economie la bani de inseala,banii care se duceau pe tigari se duc pe mancare ca organismul iti cere mancare in lipsa fumului.
Mai bine le-ar ieftini,ar mai face statul bani acum ca e criza,iar tigarile rusesti,moldovene,ucrainene nu intra in statistici,directiva asta europeana au aplicat-o imediat ,dar pe aia cu gunoaiele ? – mai bine duce gunoiul domn deputat tigan Solomon la Tecuci ca iese profit mai mult decat sa faca proiect de bani nerambursabili de la U.E. si prostii din Barlad cara gunoiul la sute de metri de locuinta si platesc si transportul la Tecuci,mai au putin si o sa ne puna sa-l ducem direct la Tecuci,dar si sa platim o groaza de bani.
multi au renuntat la fumat datorita preturilor si nu avertismentelor.
Am citit acest articol savurnd o ?igar? gustoas? cu mesajul „proteja?i copiii … bla bla bla”.
Impactul mesajelor strict asupra mea? ZERO !