Mâine sunt Mosii de varã, sãrbãtoare dedicatã pomenirii mortilor, iar duminicã sãrbãtorim Pogorârea Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, sãrbãtoare cunoscutã în popor sub numele de Rusalii. A doua zi dupã marea sãrbãtoare a Pogorârii Duhului Sfânt, cinstim în mod special Persoanele Sfintei Treimi, Tatãl, Fiul si Duhul Sfânt, adicã pe cei care au înfãptuit evenimentul sãrbãtorit. În România, prima si a doua zi de Rusalii au fost declarate sãrbãtori oficiale. Pogorârea Duhului Sfânt peste apostoli este relatatã de Noul Testament astfel: „Si când a sosit ziua Cincizecimii, erau toti împreunã în acelasi loc. Si din cer, fãrã de veste, s-a fãcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, si a umplut toatã casa unde sedeau ei. Si sau umplut toti de Duhul Sfânt si au început sã vorbeascã în alte limbi, precum le dãdea lor Duhul a grãi. Si erau în Ierusalim locuitori iudei, bãrbati cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Si iscându-se vuietul acela, s-a adunat multimea si s-a tulburat, cãci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa”. Duhul este comoara darurilor celor bune pe care credinciotii le primesc de la Dumnezeu: viatã, sãnãtate, puterea de muncã, sfintenia si virtutea. În fiecare an, cei adunati în biserici, de Rusalii, asteaptã toate acestea. Biserica spune cã toti crestinii primesc darul Sfântului Duh îndatã dupã botez. Astfel, devin purtãtori de Duh, iar lor trupul lor devine – cum spunea Sfântul Pavel – „templul Sfantului Duh”. Praznicul Rusaliilor este de o covârsitoare însemnãtate, deoarece în ziua Pogorârii Sfântului Duh, Petru – cel mai în vârstã dintre Apostoli – a tinut o înflãcãratã cuvântare, în urma cãreia s-au convertit la credinta crestinã 3.000 de suflete, ce au alcãtuit prima Bisericã crestinã la Ierusalim, numitã si Maica tuturor Bisericilor. De aceea, Duminica Rusaliilor este socotitã ziua nasterii Bisericii crestine.
De Rusalii, ielele se rãzbunã
Se spune cã Duhul este Vistierul bunãtãtilor si Mângâietorul tuturor inimilor. Toate bisericile sunt casele Duhului Sfânt, toate slujbele bisericesti sunt lucrãrile Duhului Sfânt, de aceea fãrã Duhul Sfânt nu sunt nici Biserica, nici preotii, nici predica, nici slujba, nici tainele. Rusaliile reprezintã sãrbãtoarea popularã care se celebreazã în aceeasi zi cu Cincizecimea, fiind dedicatã îndeosebi spiritelor mortilor. Crestinii prãznuiesc Rusaliile timp de trei zile în Moldova sau Transilvania, sapte zile în Muntenia si Oltenia sau opt zile în Banat. În mitologia româneascã, Rusaliile sunt considerate femei fabuloase din categoria ielelor. Traditia spune cã cei care pãcãtuiesc si nu respectã zilele de Rusalii sunt pedepsiti de iele, care le iau mintile sau îi pocesc, leacul pentru bolile lãsate de Rusalii fiind pelinul uscat pus sub pernã. Nu este indicat sã dormi afarã în noaptea de Rusalii, dar sã mergi la fântânã sau la rãspântii. În aceastã zi se duc la bisericã crengi de tei si frunze de nuc. Dupã ce sunt sfintite, acestea se pun la stretinile caselor sau la icoane. Se spune cã frunzele si florile de tei sfintite în ziua de Rusalii vindecã surzenia.
Mosii de Varã
Înainte de Duminica Rusaliilor, sunt Mosii de varã, sãrbãtoare popularã cu datã mobilã, dedicatã pomenirii mortilor. La Mosii de varã se crede cã sufletele mortilor, dupã ce au pãrãsit mormintele, în joia din Sãptãmâna Patimilor si se plimbã nestingherite printre cei vii, se întorc supãrate la locasurile lor subpãmântene. Pentru a fi îmbunate li se dau de pomanã vase de lut pline cu primele cirese, apã, vin, lapte, mâncare gãtitã, pâine, flori, alãturi de o canã cu vin si lumânãri aprinse. Aceste pomeni, fãcute dupã un anumit ritual, se numesc Mosi. În unele zone ale Moldovei, împãrtirea vaselor se continuã în prima si a doua zi de Rusalii. Sâmbãta, în toate locasurile de cult se oficiazã slujbe de pomenire a mortilor. Local, exista obiceiul ca, dacã într-o familie au decedat mai multe persoane fãrã a fi spovedite sau împãrtãsite, sã se dea de pomanã si iconite, tãmâie, cãrti de rugãciuni si altele.
