Cine se scoal de dimineat, departe ajunge, spune un proverb popular. Se pare ns c lucrurile nu stau chiar asa. Potrivit unui studiu efectuat de cercettori din Belgia, Elvetia si Franta, publicat n revista „Science”, persoanele care se trezesc devreme si cele care se culc trziu au performante comparabile dimineata, dar, la sfrsitul zilei, cei care se culc trziu, sunt mai vioi si mai atenti. Asadar, cei crora le vine greu s se trezeasc devreme dau dovad de o mai mare capacitate de atentie dect cei care, dimineata, nu rmn prea mult timp n pat, iar aceast diferent se accentueaz pe parcursul zilei. La oameni, alternanta somn – veghe este reglat de dou mecanisme. Primul, numit ritm circadian, functioneaz asemeni unui ceas intern cu o durat de 24 de ore: el mreste semnalele de veghe n timpul zilei si le micsoreaz la nceputul noptii. Al doilea proces, numit homeostatic, se comport ca o clepsidr. Presiunea somnului, care se poate msura prin densitatea undelor lente la electroencefalogram, creste odat cu timpul petrecut n stare de veghe si descreste n timpul somnului. Pe durata zilei, opozitia dintre cele dou mecanisme, circadian si homeostatic, permite mentinerea nivelului de veghe si de atentie. Ca s ntelegem mai bine bazele cerebrale ale acestei duble reglri si interactiunile sale, Christina Schmidt, doctorand la Centrul de cercetri al Universittii din Liege, si colegii si au fcut studii pe subiecti foarte diferiti n privinta ritmului veghe – somn. La studiu au participat 16 persoane care se trezesc devreme si 15 care se culc trziu, tinere si fr probleme de sntate. n medie, cele dou grupe aveau un decalaj de patru ore ntre ele. Lsndu-le n ritmul lor spontan, cercettorii le-au supus la teste simple pentru a le msura gradul de atentie, dup o or si jumtate si dup zece ore si jumtate de veghe. n paralel, activitatea lor cerebral a fost nregistrat prin imagistic prin rezonant magnetic functional. „Credeam c subiectii „diminetii” vor fi mai performanti dimineata si invers. n realitate, dup o or si 30 de minute de veghe, nu exist nicio diferent ntre cei care se trezesc devreme si cei care se culc trziu. n schimb, la sfrsitul zilei, cei care se trezesc trziu sunt mai putin obositi si si-au mbunttit capacittile de atentie”, explic profesorul universitar Philippe Peigneux, din Belgia, unul dintre coautorii studiului. La o rezonant magnetic functional, aceast crestere a atentiei la cei care se culc trziu se traduce printr-o crestere a activittii n regiunile nucleului suprachiasmatic si ale locus coeruleus, dou structuri puternic implicate n semnalul circadian care sustine starea de veghe si regleaz nivelul atentiei. Invers, aceste dou regiuni cerebrale sunt inhibate la persoanele care se trezesc devreme, care acumuleaz mai repede presiunea somnului. Concluzia cercettorilor: „Subiec- tii diminetii sufer mai mult dect cei ai serii din cauza impactului presiunii somnului, acumulat n timpul zilei, presiune care mpiedic exprimarea optim a semnalului de alert de ctre aceste regiuni ale nucleului suprachiasmatic si ale locus coeruleus”. Cteva minute de somn „furate” n timpul zilei pot fi la fel de benefice ca si un somn de cteva ore, ajutnd la mbunttirea functiilor memoriei, conform unui studiu al unor cercet tori germani. Astfel, reprizele foarte scurte de cte 6 minute de somn pot mbuntti functionarea memoriei, voluntarii care au participat la acest studiu nregistrnd o mai bun memorie verbal, conform cercettorilor germani de la Universitatea din Dusseldorf. Aceste rezultate nu sunt ns sustinute si de cercet torii britanici, care consider c o perioad mai ndelungat de somn are un impact mai mare asupra memoriei, conform studiului publicat de revista New Scientist. Zeci de studii n domeniu au evidentiat legtura dintre somn si memorie, indicnd n acelasi timp rolul esential al pstrrii echilibrului ciclului natural somn-veghe al organismului. Cercettorii germani au dorit s afle care este cea mai scurt perioad de somn care poate avea un efect benefic asupra functiilor memoriei. n acest scop, ei au folosit dou grupe de voluntari, studenti, crora li s-a cerut s memoreze un set de cuvinte si apoi li s-a dat o or de repaus nainte de a fi testati. n aceast or, un grup de studenti a fost ncurajat s adoarm, acestia fiind apoi treziti dup 6 minute. Cellalt grup de studenti nu a fost lsat s adoarm. n momentul testrii memorrii setului de cuvinte, studentii care au fost lsati s doarm 6 minute au avut rezultate mai bune dect cei care nu au dormit deloc.
