Investitiile, care ar trebui s salveze economia de la dezastru, nc se las asteptate. Seceta de finantri este total, astfel nct „sngele” injectat n economie este suficient doar pentru cteva ultime tresriri. n primele patru luni din 2009, companiile strine au vrsat n judetul Vaslui un capital social de numai… 2.601 euro! n locul potopului de investitori strini, dup aderare, ne-am ales doar cu relocri de productie, iar, odat cu criza, de repatrieri masive ale capitalului strin. Si, dac strinii ne ocolesc, investitiile guvernamentale lipsesc cu desvrsire. Din cele 11 miliarde de euro destinate investitiilor publice, n primele cinci luni, actiunile oficiale s-au redus la: „vom investi”, „vom finaliza” etc. Singurele sperante, ndoielnice si acelea, vin de la Programul „Prima Cas”, precum si de la eventuala sensibilizare a Guvernului cu privire la „punerea la munc” a banilor publici. Nu ultimul rnd, situatia investitiilor private este mai mult dect proast. Firmele au planurile de afaceri date peste cap, iar ajutorul din partea bncilor este ca si inexistent. Investitiile strine de la nivelul judetului Vaslui sunt pe punctul de a atinge un minim istoric dramatic. n primele patru luni ale acestui an, cele 9 societti comerciale nfiintate au injectat un capital social total subscris de, atentie, doar 2.601 euro! Bani de tigri, s-ar putea spune. O sum extrem de mic pentru nevoile uriase de dezvoltare ale judetului, reprezentnd un aport insignifiant la efortul de iesire din recesiune. Speriati de impactul negativ al crizei fianciare mondiale, investitorii strini au nceput s ocoleasc „organizat” Romnia, cu precdere Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. n acest context defavorabil, judetul Vaslui a disprut practic din atentia investitorilor strini, cu consecinte previzibile asupra economiei reale. Reculul investitional este cu att mai puternic cu ct nici n vremuri mai bune, la nivel local, nu s-a reusit atragerea unor companii de renume, care s vin cu bani si o nou filosofie de organizare a muncii. Mai mult, n loc s sporeasc interesul pentru granita de rsrit a Uniunii Europene, aderarea a determinat o parte din agentii economici s si mute activitatea n alte state. Impozitele si taxele ridicate, dublate de o politic fiscal neprietenoas si cresterea costului fortei de munc au transformat tri precum Ucraina sau Republica Moldova n noi destinatii pentru investitiile strine. Dac la „beneficiile” aderrii la structurile comuniare adugm si recesiunea economic de proportii, perspectivele imediate sunt sumbre. Fr un portofoliu de facilitti concrete, nimeni nu se va mai ncumeta s investeasc vreun euro pe meleagurile noastre. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur Vaslui, a spus c o tar care are investitii ntre 14 – 18% poate fi considerat pe un trend economic ascedent. „Investitiile nseamn sngele care pulseaz n sistemul economic national. Din pcate, eu cred c este un ordin nescris al companiior strine de a-si repatria capitalurile obtinute la noi. Investitiile extrne vor fi n continuare reduse si rmne ca anul viitor s fie mai bun n acest sens”, a subliniat Ionel Constantin.
11 miliarde de… bancuri
n conditiile n care capitalul strin si-a luat zborul, investitiile interne sunt esentiale pentru redresarea economiei. Pe bun dreptate, oficialii romni au repetat cu obstinatie necesitatea implementrii unui program de invetitii major, ca principal factor de „tamponarea” a efectelor crizei. n acest sens, la nivel national au fost promise aproape 11 miliarde de euro pentru segmentul marilor proiecte din infrastructur. Rolul santierelor era s relanseze economia orizontal si s creeze noi locuri de munc, prin absorbirea fortei de munc disponibilizate. Din nefericire, nici la capitolul investitii romnesti din fonduri publice Vasluiul nu este un judet privilegiat. Cele cteva mari proiecte se zbat ntre stadiul de „studiu de fezabilitate” si „deschiderea” liniilor de finantare. Bunele intentii au devenit o constant n discursul economic oficial, iar de la feliuta din marele tort al miliardelor de euro, acum mai sperm la niste firimituri. „Pe perioad de criz, statul trebuie s investeasc, atrgnd astfel firmele private, care sunt motorul economiei. Sper c, n a doua jumtate a anului, Guvernul va ntelege acest lucru si va provoca investitii din fonduri publice. Pe lng Programul „Prima Cas”, care poate s relanseze creditarea, trebuie s se fac presiuni asupra bncilor pentru a reduce dobnzile”, a explicat Constantin.
Mediul privat sau „Sub pmnt SRL”
Chiar dac investitiile strine si publice nu dau mari satisfactii, o solutie de avarie o reprezint investitiile private. Din pcate, deruta instaurat n rndul oamenilor de afaceri este si mai mare. Msurile de crestere a fiscalittii, a costului fortei de munc, inconsistenta legislativ si fluctuatiile de pe piata monetar au sabotat planurile de afaceri. Firmele se afund ntrun blocat finanicar tot mai evident, iar comenzile sunt ntr-o continu scdere. Dac adugm si politicile de creditare restrictive, expectativa din piat se explic „la virgul”. Investitorii locali au nghetat proiectele de investitii si asteapt s vad cum va evolua economia. „Situatia investit iilor private este mai mult dect proast. Bncile ar trebui s acorde dobnzi cu o singur cifr. Firmele care cred n economia de piat ar trebuie sustinute, pentru c, pn n prezent, institut iile financiare nu au venit n ajutorul lor”, a conchis Constantin.
