Singura masina fericita e masina sefului

De la 1 mai, societ�tile pl�tesc impozitul de 16% si pe combustibilul consumat de masinile din dotare, si nu mai pot prinde la capitolul cheltuieli nici �ntretinerea, nici reparatiile autoturismelor din dotare. Mentenanta este deductibil� numai pentru o singur� masin� – a sefului unit�tii – singura, de altfel, care se poate considera fericit�. Consecintele unei astfel de �operatiuni� fiscale sunt extrem de nepl�cute, traduc�ndu-se prin impozitarea consumului de combustibil si nerecuperarea TVA-ului de pe acest segment de cheltuieli. Dup� primele dou� s�pt�m�ni de �embargou�, patronatul vasluian trage primele concluzii. �M�sura va duce la s�r�cirea firmelor si eliminarea din arena economic� a multor agenti economici�, spun oamenii de afaceri. �ntreprinz�torii acuz� guvernantii pentru fiscalitatea excesiv� si declar� c� vor contesta acest act normativ. Patronii vasluieni vor fi nevoiti s�-si dezvolte afacerile deplas�ndu-se �pe m�tur�. �ncep�nd cu data de 1 mai, �ntreprinz�torii privati pl�tesc impozitul de 16% si pentru combustibilul folosit de c�tre masinile societ�tii. Eliminarea deductibilit�tii pentru benzina utilizat� �n interes de servici are si o alt� consecint� imediat� �n contabilitatea firmelor. Agentii economici nu vor mai putea recupera taxa pe valoarea ad�ugat� din cheltuielile pentru carburanti, care era folosit� pentru compensarea TVA-ului datorat finantelor statului. Mai mult, operatorii din economie vor fi nevoiti s� suporte integral si costurile pentru �ntretinerea si repararea autoturismelor din dotare. Singura concesie f�cut� de autorit�ti pe acest segment de costuri este acceptarea deductibilit�tii doar pentru o singur� masin�, care apartine conduc�torului unit�tii. �n cazul �n care un subaltern care are masin� pe firm� �rupe� o pies� sau are un alt eveniment nedorit, societatea pl�teste impozit si pentru costul reparatiilor. Motivatia autorit�tilor cu privire la implementarea unei astfel de m�suri a fost aceea c� se doreste �eliminarea abuzului de cump�rare a zeci de autoturisme de firm�, precum si folosirea masinilor �n scop personal. Reactia patronatului fat� de o astfel de lovitur� fiscal� este unanim�: �Se bag� m�na �n buzunarul nostru, lucru care va conduce la s�r�cirea firmelor si contribuie la iesirea din arena economic� a unor firme – dizolvare, faliment, incapacitate de dezvoltare a afacerii etc�. Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, spune c� nu exist� firm� care s� nu foloseasc� masina �n interes de serviciu. �n opinia oamenilor de afaceri, nu este nici o persoan� cu responsabilit�ti care s� nu aib� nevoie imperioas� de masin� pentru bunul mers al afacerii. �Timpul este at�t de dr�muit, �nc�t este imposibil folosirea altor forme de deplasare, �n multitudinea obligatiilor de serviciu curente. Consumul de combustibil este inevitabil �n orice firm� si constituie un element de cheltuial� de �nsemn�tate major�. Neput�nd contabiliza acest consum la capitolul cheltuial�, �nseamn� o impozitarea clar� a consumului de combustibil�, a declarat Ovidiu Copacinschi.

�Arsi� la buzunar

P�n� la intarea �n vigoare a m�surii de eliminarea a deductibilit�tii, firmele puteau trece �n contabilitate, la capitolul cheltuieli, si costurile legate de folosirea autoturismelor. �n acest fel, balanta dintre venituri si cheltuieli se echilibra semnificativ si, �n consecint�, diferente care se impozita era mai mic�. �n noul scenariu, �n care capitolul cheltuieli este v�duvit de acest consum, diferenta dintre venituri si cheltuieli creste, iar statul percepe un impozit mai mare. Mai exact, cu toate c� finantele taxeaz� carburantii cu tot felul de accize si impozite, aplic� si cota unic� de 16% si pentru consumul de combustibil. Cum consumul de benzin� lunar pentru o masin� de serviciu este �n medie de 300 litri, nelu�nd �n calcul costurile pentru �ntretinere si reparatii, gaura din finantele firmei este consistent�. �Nici nu stim cum s� o mai scoatem la cap�t cu banii. Din TVA-ul deductibil scoteam o sum� frumoas�, cu care acoperam celelalte obligatii fiscale c�tre stat. Pur si simplu ne vedem obligati s� �nchidem firma�, ne-a declarat reprezentantul unei firme locale. M�sura loveste �n aceeasi m�sur� toti agentii economici, indiferent de domeniul �n care �si desf�soar� activitatea, deoarece preocup�rile administratorilor sunt aceleasi. C�teva exemple de afaceri care au de suferit sunt: toate firmele care au agenti de v�nz�ri de teren si care folosesc automobilele pentru a ajunge la clienti si potentiali clienti; magazinele online, care livreaz� marf� cu masini proprii si nu apeleaz� la firmele de curierat; firmele de v�nz�ri de obiecte mici – de exemplu papet�rie si dulciuri; organizatorii de evenimente care folosesc masini mici pentru a transporta materialele si consumabilele necesare organiz�rii unui eveniment etc. �Toat� lumea este dezorientat� si debusolat�. Noi am luat initiativa p�n� la nivel central �n cadrul asociat iei noastre, pentru a contesta acest act normativ�, a conchis Copacinschi.