Ioan Angheluta, eroul prea putin cunoscut

Ast�zi, Rom�nia �si comemoreaz� eroii. Deloc �nt�mpl�tor, ast�zi, scoatem din sertarul cu amintiri portretul unui mare erou, n�scut pe plaiuri b�rl�dene, despre care prea putin se stie si se vorbeste. Dac� nu ar fi fost str�daniile doamnei Anisoara C�rj�, mai mult ca sigur, memoria acestui lupt�tor pentru patrie ar fi r�mas ascuns� undeva, �ntr-o carte de „amintiri” istorice, de prea putini citit�. Doamna profesoar�, ultima rud� a eroului Ioan Anghelut�, avansat post-mortem la gradul de maior, a ales s� �i omagieze memoria celui care, la finele unei vieti prea scurte, la doar 37 de ani, s-a acoperit de lauri. Ast�zi, b�rl�denii care vor asista la depunerile de coroane la Monumentul Eroilor din Cimitirul „Eternitatea” pot depune o floare si �n amintirea lui. Doamna Anisoara C�rj� a p�sit, acum c�teva zile, �n redactia „Monitorului”, aduc�nd cu sine povestea unchiului ei, Ioan Anghelut�, un martir care si-a �nscris cu cinste numele �n cartea de aur a eroilor c�zuti pe fronturile Celui de-al Doilea R�zboi Mondial. Tinea �n m�n� o copie dintr-o carte drag� ei, dar, din nefericire, pierdut�, dup� ce a fost �mprumutat�, dar nu a mai fost returnat�. Cu greu, a f�cut, totusi, rost de paginile �n care s-a scris cu cinste despre Ioan Anghelut�, un erou prea putin cunoscut. Iat� ce am spicuit din paginile cu care doamna C�rja se m�ndreste profund. „Erou al Celui de-al Doilea R�zboi Mondial, maiorul postmortem Ioan Anghelut� s-a n�scut la data de 22 august 1906, �n comuna Cotoroaia, judetul Tutova (ast�zi judetul Vaslui). P�rintii s�i, Nicolae (fiul boierului Anghelut�, unul din ctitorii M�n�stirii Adam) si Eugenia (educatoare), i-au asigurat o copil�rie fericit�. A absolvit scoala primar� din localitatea natal� si liceul din B�rlad. Dup� absolvirea liceului, s-a �nscris �n Scoala Militar� de Ofiteri Infanterie nr. 1 din Bucuresti, la data de 1 octombrie 1926. Av�nd �nclinatii spre cariera militar�, Ioan Anghelut� a fost avansat elev-caporal, elev-sergent, sublocotenent (la absolvirea scolii) si a fost repartizat la Regimentul 12 Dorobant i „Cantemir” din orasul B�rlad, �n functia de comandant de pluton. Timp de doi ani, si-a f�cut ucenicia �n aceast� prestigioas� unitate a Armatei Rom�ne, fiind notat de sefii directi cu calificativul „bine” si avansat la gradul de locotenent la data de 11 mai 1929. �n perioada septembrie 1930 – septembrie 1931 ofiterul a urmat cursurile Scolii Speciale de Infanterie din Sibiu si apoi s-a �napoiat la B�rlad. Locotenentul Ioan Anghelut� a fost trimis �n lunile aprilie-mai 1933, la Centrul de Instructie al Infanteriei de la Sf�ntul Gheorghe, s� urmeze cursul special de trageri cu noul armament de infanterie. La data de 1 aprilie 1934, ofiterul a fost transferat la Institutul Sanitar Militar din Bucuresti si apoi, dup� o lun�, a fost mutat la cerere �ntro unitate de instructie, la Regimentul 28 Dorobanti din Ismail, Basarabia. Dorind s� se apropie de familie, locotenentul Anghelut� a primit aprobarea s� se mute, la 1 octombrie 1936, la Regimentul 12 Dorobanti „Cantemir” din B�rlad, �n functia de comandant de pluton cadre. �n 1938, a primit si functia de ofiter cu cazarmarea, prin cumul de functii. O problem� de ordin sentimental l-a determinat s� solicite mutarea la o unitate militar� de instructie din Capital� si astfel, la data de 1 noiembrie 1938, a fost mutat la Regimentul 1 Gr�niceri din Bucuresti. �n luna februarie 1939 a fost avansat la gradul de c�pitan iar �n luna aprilie a fost mutat la Regimentul 12 V�n�tori de Munte din C�mpeni, judetul Alba. Dup� c�teva luni, a fost mutat la Batalionul 17 V�n�tori de Munte din Miercurea Ciuc”.

File de istorie scrise de c�pitanul (de atunci) Anghelut�

Povestea c�pitanului Ioan Anghelut� ajunge la ziua de 1 septembrie 1939, c�nd armata german� ataca Polonia, declans�nd Cel de-al Doilea R�zboi Mondial. �n vara anului 1940, Rusia Sovietic� r�peste Rom�niei teritoriile Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Hertei, �n urma celor dou� note ultimative din 26 si 28 iunie 1940. Ungaria �si �nsuseste nordul Transilvaniei, prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, iar Bulgaria preia Cadrilaterul, format din judetele Durostor si Caliaca. Situatia creat� atunci forteaz� Rom�nia s� se alieze cu Germania, pentru a evita ocuparea �ntregului teritoriu si a �ncerca s� redob�ndeasc� teritoriile pierdute. Ziua de 22 iunie 1941 l-a g�sit pe c�pitanul Anghelut� la comanda Companiei a III-a, din Batalionul 17 V�n�tori de Munte, subordonat Corpului V�n�tori de Munte, ai c�ror ostasi s-au acoperit de glorie �n luptele desf�- surate �n Bucovina, Caucaz, Peninsula Crimeea, nordul Transilvaniei, Ungaria si Cehoslovacia. C�pitanul Anghelut� si ostasii din subordinea sa au s�v�rsit multe acte de vitejie, �ncununate de victorii, dar si de amare insuccese. Ei au intrat printre primii �n Cern�uti, apoi �n Hotin, au contribuit la fortarea Nistrului, la Moghilev-Podolsk, la luptele din zona Nistru-Bug-Nipru, �n lunile septembrie-octombrie 1941. Bravul ofiter a tr�it, �mpreun� cu subordonatii s�i, multe deceptii datorate c�derilor �n lupte a multor camarazi, dar si lipsuri de ordin material (alimente, echipamente, medicamente si munitii pentru lupt�), �ndeosebi �n luptele din Caucaz si Crimeea. Subunitatea comandat� de Anghelut� a fost dirijat� spre Sevastopol, important port si baz� militar� naval� la Marea Neagr�, care, la 14 noiembrie 1941, a fost �ncercuit�. Asediul a durat p�n� la 4 iulie 1942, c�nd Sevastopulul a fost ocupat de c�tre trupele rom�ne si germane. Primul asalt asupra Sevastopolului s-a desf�surat la data de 21 noiembrie 1941. La data de 23 noiembrie 1941, au fost introduse �n dispozitivul de lupt�, la sud de Sevastopol si nord-vest de localitatea Camar�, unit�tile de v�n�tori de munte rom�ne, printre care se afla si compania comandat� de c�pitanul Anghelut�. Ostasii rom�ni au reusit unele p�trunderi �n sistemul de fortificat ii, la sud-vest de oras. �n toat� perioada asediului Sevastopolului, subunitatea lui Anghelut� a desf�surat lupte cu partizanii, reusind s� distrug� multe cuiburi de rezistent� si s� captureze importante cantit�ti de materiale de lupt�. Dup� �ncheierea operat iunilor militare de la Kerci, trupele germane si rom�ne au �nceput ultimul asalt asupra Sevastopolului, la 7 iunie 1942. La acest asalt a participat si subunitatea lui Anghelut�. Action�nd al�turi de alte subunit�ti de v�n�tori de munte, �n zona muntilor Fedjukin, el a sprijinit Corpul 54 Armat� german. De aici, subunitatea sa a primit misiuni de lupt�, la nord de localitatea Balaklava, �n sprijinul Corpului 30 Armat� german, care actiona spre Chersones. Dup� cucerirea localit�tii Severnaia Golovka, v�n�torii de munte rom�ni au fost introdusi �n linia �nt�i, particip�nd la atacul final asupra Sevastopolului. �n continuare, v�n�torii de munte au desf�surat lupte cr�ncene cu partizanii �n Crimeea, la care au participat si subordonat ii lui Anghelut�. �nfr�nte la Stalingrad, trupele germane si aliate au suferit, �n 1943, �nfr�ngerea de la Kursk-Orel si au fost nevoite s� se retrag� treptat. Situatia s-a repercutat si asupra trupelor din Crimeea, care au �nceput retragerea la data de 15 septembrie 1943.

Eroul de ast�zi

La un moment dat, doamna Anisoara C�rja s-a oprit din istorisit. Povestea ajunsese la momentul final, �n care Ioan Anghelut� avea s� �si dea viata �n slujba tarii si a neamului rom�nesc. Ea si-a adus aminte, asa cum de altfel face �n fiecare an, pe 28 mai, de Ziua Eroilor. „Trupele ruses ti actionau cu puternice forte terestre, aeriene si navale, produc�nd imense pierderi trupelor germane si rom�ne. �n acest context, la data de 1 noiembrie 1943, �n timp ce se ocupa de evacuarea subordonatilor s�i, unchiul meu, c�pitanul Anghelut� a fost lovit �n plin de un obuz rusesc, c�z�nd la datorie, departe de tar� si de cei dragi”, a povestit scurt doamna profesor. Tot nepoata eroului ne-a spus c� faptele de eroism ale acestuia au fost r�spl�tite cu numeroase distinctii militare: Ordinul „Steaua Rom�niei”, cu spade si panglig� de virtute militar�, clasa a V-a, Ordinul „Steaua Rom�niei”, clasa a IV-a, �n grad de ofiter, cu spade si panglic� de virtute militar�, Ordinul „Coroana Rom�niei”, cu spade si panglic� de virtute militar�, Ordinul german „Crucea de Fier”, clasa a II-a si Medalia „Centenarul Regele Carol I”. Post-mortem, Ioan Anghelut� a fost �naintat la gradul de maior iar povestea lui este acum mai vie ca niciodat� �n sufletul ultimei sale urmase.