Ioan Angheluta, eroul prea putin cunoscut

Astzi, Romnia si comemoreaz eroii. Deloc ntmpltor, astzi, scoatem din sertarul cu amintiri portretul unui mare erou, nscut pe plaiuri brldene, despre care prea putin se stie si se vorbeste. Dac nu ar fi fost strdaniile doamnei Anisoara Crj, mai mult ca sigur, memoria acestui lupttor pentru patrie ar fi rmas ascuns undeva, ntr-o carte de „amintiri” istorice, de prea putini citit. Doamna profesoar, ultima rud a eroului Ioan Anghelut, avansat post-mortem la gradul de maior, a ales s i omagieze memoria celui care, la finele unei vieti prea scurte, la doar 37 de ani, s-a acoperit de lauri. Astzi, brldenii care vor asista la depunerile de coroane la Monumentul Eroilor din Cimitirul „Eternitatea” pot depune o floare si n amintirea lui. Doamna Anisoara Crj a psit, acum cteva zile, n redactia „Monitorului”, aducnd cu sine povestea unchiului ei, Ioan Anghelut, un martir care si-a nscris cu cinste numele n cartea de aur a eroilor czuti pe fronturile Celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Tinea n mn o copie dintr-o carte drag ei, dar, din nefericire, pierdut, dup ce a fost mprumutat, dar nu a mai fost returnat. Cu greu, a fcut, totusi, rost de paginile n care s-a scris cu cinste despre Ioan Anghelut, un erou prea putin cunoscut. Iat ce am spicuit din paginile cu care doamna Crja se mndreste profund. „Erou al Celui de-al Doilea Rzboi Mondial, maiorul postmortem Ioan Anghelut s-a nscut la data de 22 august 1906, n comuna Cotoroaia, judetul Tutova (astzi judetul Vaslui). Printii si, Nicolae (fiul boierului Anghelut, unul din ctitorii Mnstirii Adam) si Eugenia (educatoare), i-au asigurat o copilrie fericit. A absolvit scoala primar din localitatea natal si liceul din Brlad. Dup absolvirea liceului, s-a nscris n Scoala Militar de Ofiteri Infanterie nr. 1 din Bucuresti, la data de 1 octombrie 1926. Avnd nclinatii spre cariera militar, Ioan Anghelut a fost avansat elev-caporal, elev-sergent, sublocotenent (la absolvirea scolii) si a fost repartizat la Regimentul 12 Dorobant i „Cantemir” din orasul Brlad, n functia de comandant de pluton. Timp de doi ani, si-a fcut ucenicia n aceast prestigioas unitate a Armatei Romne, fiind notat de sefii directi cu calificativul „bine” si avansat la gradul de locotenent la data de 11 mai 1929. n perioada septembrie 1930 – septembrie 1931 ofiterul a urmat cursurile Scolii Speciale de Infanterie din Sibiu si apoi s-a napoiat la Brlad. Locotenentul Ioan Anghelut a fost trimis n lunile aprilie-mai 1933, la Centrul de Instructie al Infanteriei de la Sfntul Gheorghe, s urmeze cursul special de trageri cu noul armament de infanterie. La data de 1 aprilie 1934, ofiterul a fost transferat la Institutul Sanitar Militar din Bucuresti si apoi, dup o lun, a fost mutat la cerere ntro unitate de instructie, la Regimentul 28 Dorobanti din Ismail, Basarabia. Dorind s se apropie de familie, locotenentul Anghelut a primit aprobarea s se mute, la 1 octombrie 1936, la Regimentul 12 Dorobanti „Cantemir” din Brlad, n functia de comandant de pluton cadre. n 1938, a primit si functia de ofiter cu cazarmarea, prin cumul de functii. O problem de ordin sentimental l-a determinat s solicite mutarea la o unitate militar de instructie din Capital si astfel, la data de 1 noiembrie 1938, a fost mutat la Regimentul 1 Grniceri din Bucuresti. n luna februarie 1939 a fost avansat la gradul de cpitan iar n luna aprilie a fost mutat la Regimentul 12 Vntori de Munte din Cmpeni, judetul Alba. Dup cteva luni, a fost mutat la Batalionul 17 Vntori de Munte din Miercurea Ciuc”.

File de istorie scrise de cpitanul (de atunci) Anghelut

Povestea cpitanului Ioan Anghelut ajunge la ziua de 1 septembrie 1939, cnd armata german ataca Polonia, declansnd Cel de-al Doilea Rzboi Mondial. n vara anului 1940, Rusia Sovietic rpeste Romniei teritoriile Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Hertei, n urma celor dou note ultimative din 26 si 28 iunie 1940. Ungaria si nsuseste nordul Transilvaniei, prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, iar Bulgaria preia Cadrilaterul, format din judetele Durostor si Caliaca. Situatia creat atunci forteaz Romnia s se alieze cu Germania, pentru a evita ocuparea ntregului teritoriu si a ncerca s redobndeasc teritoriile pierdute. Ziua de 22 iunie 1941 l-a gsit pe cpitanul Anghelut la comanda Companiei a III-a, din Batalionul 17 Vntori de Munte, subordonat Corpului Vntori de Munte, ai cror ostasi s-au acoperit de glorie n luptele desf- surate n Bucovina, Caucaz, Peninsula Crimeea, nordul Transilvaniei, Ungaria si Cehoslovacia. Cpitanul Anghelut si ostasii din subordinea sa au svrsit multe acte de vitejie, ncununate de victorii, dar si de amare insuccese. Ei au intrat printre primii n Cernuti, apoi n Hotin, au contribuit la fortarea Nistrului, la Moghilev-Podolsk, la luptele din zona Nistru-Bug-Nipru, n lunile septembrie-octombrie 1941. Bravul ofiter a trit, mpreun cu subordonatii si, multe deceptii datorate cderilor n lupte a multor camarazi, dar si lipsuri de ordin material (alimente, echipamente, medicamente si munitii pentru lupt), ndeosebi n luptele din Caucaz si Crimeea. Subunitatea comandat de Anghelut a fost dirijat spre Sevastopol, important port si baz militar naval la Marea Neagr, care, la 14 noiembrie 1941, a fost ncercuit. Asediul a durat pn la 4 iulie 1942, cnd Sevastopulul a fost ocupat de ctre trupele romne si germane. Primul asalt asupra Sevastopolului s-a desfsurat la data de 21 noiembrie 1941. La data de 23 noiembrie 1941, au fost introduse n dispozitivul de lupt, la sud de Sevastopol si nord-vest de localitatea Camar, unittile de vntori de munte romne, printre care se afla si compania comandat de cpitanul Anghelut. Ostasii romni au reusit unele ptrunderi n sistemul de fortificat ii, la sud-vest de oras. n toat perioada asediului Sevastopolului, subunitatea lui Anghelut a desfsurat lupte cu partizanii, reusind s distrug multe cuiburi de rezistent si s captureze importante cantitti de materiale de lupt. Dup ncheierea operat iunilor militare de la Kerci, trupele germane si romne au nceput ultimul asalt asupra Sevastopolului, la 7 iunie 1942. La acest asalt a participat si subunitatea lui Anghelut. Actionnd alturi de alte subunitti de vntori de munte, n zona muntilor Fedjukin, el a sprijinit Corpul 54 Armat german. De aici, subunitatea sa a primit misiuni de lupt, la nord de localitatea Balaklava, n sprijinul Corpului 30 Armat german, care actiona spre Chersones. Dup cucerirea localittii Severnaia Golovka, vntorii de munte romni au fost introdusi n linia nti, participnd la atacul final asupra Sevastopolului. n continuare, vntorii de munte au desfsurat lupte crncene cu partizanii n Crimeea, la care au participat si subordonat ii lui Anghelut. nfrnte la Stalingrad, trupele germane si aliate au suferit, n 1943, nfrngerea de la Kursk-Orel si au fost nevoite s se retrag treptat. Situatia s-a repercutat si asupra trupelor din Crimeea, care au nceput retragerea la data de 15 septembrie 1943.

Eroul de astzi

La un moment dat, doamna Anisoara Crja s-a oprit din istorisit. Povestea ajunsese la momentul final, n care Ioan Anghelut avea s si dea viata n slujba tarii si a neamului romnesc. Ea si-a adus aminte, asa cum de altfel face n fiecare an, pe 28 mai, de Ziua Eroilor. „Trupele ruses ti actionau cu puternice forte terestre, aeriene si navale, producnd imense pierderi trupelor germane si romne. n acest context, la data de 1 noiembrie 1943, n timp ce se ocupa de evacuarea subordonatilor si, unchiul meu, cpitanul Anghelut a fost lovit n plin de un obuz rusesc, cznd la datorie, departe de tar si de cei dragi”, a povestit scurt doamna profesor. Tot nepoata eroului ne-a spus c faptele de eroism ale acestuia au fost rspltite cu numeroase distinctii militare: Ordinul „Steaua Romniei”, cu spade si panglig de virtute militar, clasa a V-a, Ordinul „Steaua Romniei”, clasa a IV-a, n grad de ofiter, cu spade si panglic de virtute militar, Ordinul „Coroana Romniei”, cu spade si panglic de virtute militar, Ordinul german „Crucea de Fier”, clasa a II-a si Medalia „Centenarul Regele Carol I”. Post-mortem, Ioan Anghelut a fost naintat la gradul de maior iar povestea lui este acum mai vie ca niciodat n sufletul ultimei sale urmase.

1 COMENTARIU

  1. cat de grea este viata unui militar! in catva ani de militarie ati numarat in cate garnizoane a fost mutat eroul angheluta?vedeti cat de scurta i-a fost viata? cu siguranta ca si-a asumat aceste riscuri dar e prea mult sa-ti dai viata pentru ca mai tarziu,cand esti una cu pamantul,sa-ti gaseasca cineva numele intr-o carte!cine nu stie ca pacea se incheie in cancelarii si nu pe front????????????

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.