La patruzeci de zile dup Paste, crestinii de pretutindeni au srbtorit nltarea, zi cunoscut n popor si sub numele de Ispas. Ieri, sau tinut slujbe n toate bisericile, iar gospodinele au dat de poman ou rosii si cozonac. De regul, dup slujb, preotul satului si ntreaga obste merg mpreun la cmp, iar printele binecuvnteaz recolta, stropind-o cu ap sfintit. Ieri a fost si „Pastele Cailor”, singura zi din an n care, se crede, caii se satur de pscut iarb, datorit abundentei vegetatiei. Ispasul este un personaj mitic, care, se spune, ar fi asistat la nltarea Domnului si la ridicarea sufletelor la cer. Ispasul, ca personaj, este vzut ca un om vesel si de aceea credinciosii caut si ei s fie veseli n aceast zi. De Ispas se svrsesc sacrificii sngeroase (mielul), se taie prul din vrful cozii la vitele cornute, se tin trguri. Astzi, abund si obiceiurile legate de cultul mortilor: pomenile, curtirea si mpodobirea mormintelor cu flori, pomenirea mortilor. n aceast zi, oamenii se salut cu „Hristos S-a nltat”, rspunsul fiind „Adevrat S-a nltat”. De Ispas, se crede c sufletele unor morti se pot rtci n drumul lor spre cer, devenind strigoi pe pmnt, care provoac rele oamenilor si animalelor. De aceea, n noaptea de Ispas, se svrsesc numeroase obiceiuri si practici magice de aprare: se culeg frunze si ramuri de alun, nuc sau paltin si se duc la sfintit, se lovesc vitele si oamenii cu leustean, se sun din buciume pentru a nu se prinde farmecele si a nu se apropia relele, se aduc ofrande bogate pentru mbunarea spiritelor mortilor. Ziua de Ispas este normativ pentru diferite activitti economice: se ncheie semnatul plantelor, n special al porumbului, se urc boii si juncanii la psunile montane si se nsemneaz mieii, prin crestarea urechilor. Tot de aceast zi este legat si srbtoarea popular denumit Pastele Cailor, cnd se crede c, pentru o singur zi pe an, caii se satur de pscut iarb, datorit abundentei vegetatiei din aceast lun. De Ispas, se poart foi de nuc la bru, pentru c si Hristos si-a pus cnd s-a nltat. n popor nc se mai crede c cine moare de Ispas ajunge n cer, iar vitele btute cu leustean se vor ngrsa. Vie nc este si superstitia ca n ziua de Ispas s nu se dea foc si sare din cas: foc, pentru c tot anul vei avea scandal, oamenii avnd inima rea, si sare, pentru c vacile nu vor avea smntn. Se mai crede c ce se seaman dup Ispas nu rodeste. n ziua de nltarea Domnului, femeile care au n familie morti mpart, pe ln ou rosii si cozonac si pini calde, ceap verde si rachiu pentru sufletele mortilor, crezndu-se c n acea zi se nalt sufletele lor la cer si astfel vor avea merinde de drum.
