Speriati de cooperativa

Amintirea cooperativelor agricole din epoca comunist� terorizeaz� �nc� lumea satelor. Chiar dac� sansele lor de supravetuire economic� sunt minime, t�ranii sunt reticienti la cuv�ntul „asociere”. Ei nu mai cred �n nici un fel de asociere, �n folosirea �n comun a terenurilor si mijloacelor de productie. Dup� aproape dou� decenii de la lansarea celebrului „pariu cu agricultura”, peste jum�tate din terenurile judetului sunt lucrate individual. Rezultatele perpetu�rii unor relatii de munc� rudimentare sunt dezastruoase: productii mici, lipsa oportunit�tilor de modernizare, pierderea competitiei cu produsele din import. Mai mult, �n ultimii ani, se observ� o reducere a num�rului de exploatatii nou �nfiintate. Investitorii nu mai mizeaz� pe ferme agricole din cauza lipsei de finantare, a terenurile proaste calitativ si a disparitiei personalului calificat. �n tot acest timp, rectificarea bugetar� de prim�var� vizeaz� reducerea bugetului agriculturii, sector care a r�mas la stadiul de mare sperant�. Eventualele cotizatii financiare si ne�ncrederea �n persoanele din structura de conducere sunt principalele obstacole �n calea asocierii micilor fermieri. Desi avantajele organiz� rii �n asociatii de profil sunt binecunoscute, �n judetul Vaslui num�rul acestora este extrem de mic. Pe l�ng� pierderea fondurilor europene, f�r�mitarea terenurilor �nl�tur� si selectarea fermierilor �n raport cu potentialul de a produce si scoate pe piat� produse de calitate. Mai mult, lipsa asocierii produc� torilor din agricultur� reprezint� si un obstacol serios �n calea moderniz�rii si eficientiz� rii acestui sector. Din nefericire, practicarea pe scar� larg� a agriculturii de subzistent�, dublat� de o atitudine ostil� fat� de astfel de asocieri, caracterizeaz� lumea satului. Retinerile agricultorilor de a se organiza �n asociatii provin si din faptul c� activit�tile economice ar urma s� fie �nregistrate din punct de vedere fiscal. Astfel, minusuri evidente de ordin organizatoric �n vederea lucr�rii optime a terenurilor se �nregistreaz� at�t la asociatiile profesionale, c�t si la cele de productie. �n acest context, la nivelul comunit�tilor locale, comasarea terenurilor agricole s-a transformat �ntr-o �ntreprindere foarte dificil�. �n prezent, �n judet exist� circa 250 de exploatatii agricole comerciale, constituite sub diferite forme: societ�ti comerciale, asociatii familiale, persoane fizice autorizate etc. Fermele exploateaz� terenurile arabile ale proprietarilor cu contracte de arend�, sau utilizeaz� �n comun terenurile si celelalte mijloace de productie. Suprafata total� exploatat� de c�tre cele 250 de societ�ti este de circa 130.000 hectare, ceea ce reprezint� �n jur de 45% din suprafata arabil� a judetului. Pentru anul agricol 2008 – 2009, judetul Vaslui dispune de o suprafat� arabil� de 291.306 hectare, din care 287.335 hectare �n domeniul privat, reprezent�nd 98,64% si 3.971 hectare �n sectorul de stat, adic� 1,36%.

Agricultura �n criz�

Dac� �n anii trecuti agricultura reprezenta o atractie deosebit� pentru investitori, �n ultimul timp, situatia s-a schimbat. Potrivit specialistilor din cadrul Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� Vaslui, se observ� o reducere constant� a num�rului de exploatat ii nou �nfiintate. Schimbarea de macaz a potentialilor fermieri este determinat� de o serie de cauze obiective. �n primul r�nd, este vorba despre lipsa mijloacelor mecanice pentru efectuarea lucr�rilor agricole si a garantiilor imobiliare care sunt necesare la contractarea creditelor agricole pentru productie. De asemenea, un obstacol major �n calea comas� rii terenurilor �l reprezint� si potentialul de productie sc�zut. Practic, toate terenurile cu potential de productie din clasele I si II de calitate, precum si o parte din cele de clasa a III-a au fost arendate. �n acest fel, au r�mas disponibile terenurile cu un potential sc�zut, situate �n pante, cu suprafete mici, cu fenomene de degradare (saturare, eroziune etc.). Nu �n ultimul r�nd, lipsa personalului cu preg�tire �n domeniul agricol descureajeaz� �nfiintarea de noi ferme. Potrivit prevederilor legale, pentru a putea exploata bunuri agricole, arendasul trebuie s� aib� preg�tire de specialitate sau s� aib� angajat� o persoan� cu preg�tire tehnic�.

Asocierea, secretul profitului

�n str�in�tate, agricultorii au ferme de diferite m�rimi, p�n� la maxim 400 hectare, care, �n baza unor proiecte viabile, �si dezvolt� productia si o valorific� corespunz�tor. Principalul scop al asocierii se face pentru exploatarea p�m�ntului si folosirea �n comun a unor utilaje si instalatii. �ns�, marea majoritate a produc� torilor accept� s� se uneasc�, �n special, pentru v�nzarea productiei. De altfel, principala problem� a fermierilor care se profileaz� �n viitorul apropiat este cea a v�nz�rii productiei, lucru care trebuie f�cut de profesionisti. Doar �n acest fel, beneficiind de specialisti, utilaje specifice si surse financiare, fermierii autohtoni pot face fat� exigentelor europene. �n caz contrar, importurile de produse alimentare vor ocupa �n totalitate piata de desfacere, iar societ�tile locale vor sucomba din cauza blocajului financiar.