Aceast ultim sptmna a Postului Pastelui, numit si Sptmna Patimilor, are menirea de a pregti credinciosii pentru nviere. Primele trei zile se constituie ntr-un prolog al Sfintelor Patimi ale lui Hristos. Luni si marti, la utrenii, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urm nvtturi ale Domnului. Miercurea Mare ne apropie deja de Sfintele Pasti, astfel c Biserica a rnduit ca fiecare credincios s ia aminte n aceasta zi la dou exemple: cel al pctoasei desfrnate, nstrinate de Dumnezeu (dar care aducnd n aceast zi, cu mare cint si cu lacrimi, mir de mult pret si ungndu-L pe Hristos, devine mironosit) si cel al lui Iuda (ucenicul care, desi apropiat de Domnul, L-a vndut, tot astzi, pentru treizeci de arginti fariseilor si crturarilor ce voiau s-L ucid). Gestul lui Iuda a fcut ca, mai trziu, ziua de miercuri s fie declarat zi de post, ea fiind, alturi de vineri (ziua n care Iisus a fost rstignit), una din cele dou zile ale sptmnii n care trebuie s posteasc crestinii de-a lungul anului. Patru lucruri sunt prznuite n Joia Mare: splarea picioarelor apostolilor de ctre Hristos, Cina Domneasc la care s-a instituit Taina Imprtsaniei (Euharistia), rugciunea din grdina Ghetsimani si prinderea Domnului de ctre cei ce voiau s-L ucid. Joi este si ziua n care gospodinele trebuie s vopseasc oule n rosu, urmnd ca n Smbta Mare s coac pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biseric n noaptea de nviere pentru a fi sfintite. „Astzi a fost spnzurat pe lemn Cel ce a spnzurat pmntul pe ape”. Aceste cutremurtoare cuvinte sunt rostite de preot nc din seara Sfintei Joi, cnd acesta iese din Sfntul Altar purtnd n spate Crucea lui Hristos. n Vinerea Mare nu se mai slujeste Sfnta Liturghie, pentru c nsusi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum, si se tine post negru. Aceleasi lucruri sunt valabile si pentru Smbta Mare. Prohodul Domnului de vineri sear este ultima etap a tririi lui Hristos, Care se afl acum n mormnt. La sfrsitul slujbei se nconjoar biserica cu Sfntul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfntul Aer este o pnz de in sau de mtase, de catifea sau de musama pe care se afl imprimat, brodat ori zugravit icoana nmormntrii Domnului. Epitaful simbolizeaz trupul mort al lui Hristos. n intervalul acesta dintre rstignirea pe cruce si nviere, pentru ca moartea Lui s nu par iluzorie oamenilor, Fiul lui Dumnezeu a lsat trupul Su s zac n mormnt trei zile si n acest timp S-a cobort cu sufletul la iad, sfrmndu-i portile. Trind timp de trei zile numai prin suflet, Iisus a voit s ne arate c este posibil o viat spiritual, biruitoare si fericit, si fr de trup. Pn la El, oricine murea se ducea la viata chinuit din iad, ntruct toti treceau pragul eternittii cu sufletul transfigurat de pcat. Aceste trei zile de viat ale lui Iisus cu sufletul desprtit de trup formeaz nceputul Raiului. ncepnd din acest moment, sufletele celor drepti sunt asezate n Rai pna la Invierea lor cu trupurile. Aceast nviere, numit si nvierea de Obste, va avea loc la a doua venire a Mntuitorului. Un alt motiv pentru care Iisus s-a pogort la iad a fost acela de a ncredinta si celor de acolo, care au trit pe pmnt naintea Sa, Vestea cea bun a mntuirii neamului omenesc de sub robia diavolului si a pcatului. Pentru a simti mcar o frm din bucuria pascal cea mai autentic trebuie s ne pregtim n aceast sptmn n care, ca si pe o scar cu sase trepte, urcm spre nviere, att sufletul, ct si trupul, nsprind postul pe ct st n putint fiecruia. Cei care nu s-au nfrnat deloc pn acum este bine ca mcar n aceste ultime zile, care sunt si cele mai importante din Post, s o fac, stiind c, dup cum spune Sfntul Ioan Gur de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revars si peste cel care a venit abia n ceasul al unsprezecelea ca si peste cel care a venit nc din ceasul nti la Hristos.
