Sectorul agricol este nc o dat perdantul de serviciu al alocatiei bugetare. Dup ce a fost a fost njumttit, comparativ cu 2008, guvernantii au mai tiat dou miliarde de lei noi din sumele destinate fermierilor. Pentru a „cosmetiza” situatia creat n urma rectificrii, oficialii anunt c Trezoreria Statului va pompa n sistem sumele reduse. n acest fel, agricultura va rmne n continuare un sector „strategic”, iar campania de primvar va reprezenta un „real succes”. ntre timp, productorii fac eforturi uriase pentru a demara lucrrile de nsmntri si, fr subventiile promise, sunt nevoiti s se mprumute. Mai mult, piata cerealelor nu s-a deblocat iar pretul de comercializare al produselor agricole nu acoper cheltuielile. n acest context, Romnia a ajuns s importe 70% din consumul intern (carne, lapte, fructe, legume), iar perspectivele sunt si mai sumbre. „Agricultura este abandonat, n timp ce avem bani pentru tichete de vacant”, sintetizeaz situatia fermierii vasluieni. La prima rectificare bugetar pe anul 2009, bugetul agriculturii a primit lovitura de gratie. Printre ministerele cele mai afectate de rectificare (a se citi din ale cror fonduri s-a tiat fr mil) se numr si Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale. Suma „ajustat” de Guvern se ridic la 2 miliarde de lei noi. n condit iile n care alocatia bugetar initial s-a situat la jumtatea celei din 2008, abandonarea sectorului agricol este mai evident ca oricnd. Mai exact, la adoptarea bugetului, fermierii au primit 1,37% din Produsul Intern Brut. n acest procent au fost incluse si prefinantrile si cofinantrile pentru fondurile europene, dar si programele de subventii. De altfel, drumul adoptrii bugetului si valoarea alocatiei repartizate agricultorilor reprezint o adevrat epopee. Initial, Ministerul Agriculturii a cerut 4%, ulterior, din cauza politicii de austeritate, solicitrile agricultorilor au fost reduse la 3%, pentru ca, n final, proiectul de buget aprobat de Guvern s prevad un sec 1,37%.
Probleme, probleme, probleme
„Amputarea” cu nc dou miliarde de lei a unei alocatii bugetare si asa insuficiente va afecta grav anul agricol 2008- 2009, iar decalajul fat de alte state europene se va adnci si mai mult. „Nici pn acum nu au venit subventiile la hectar pentru achizitionarea ngrsmintelor chimice. Combinatele au auzit de acest sprijin, au scumpit toate produsele, iar noi trebuie s facem credite pentru a fertiliza. Avem nc cereale pe stoc iar ntre timp pretul unui kilogram de gru a sczut la 40 de bani”, spune Toader Dima, presedintele SC Agroind Berezeni. Nici pe alte segmente de produse situatia nu este mai bun. Spre exemplu, de la 1,1 lei un litru de lapte, acum se livreaz la procesatori cu 90 de bani/litru, n timp ce lna de oaie nu mai este cutat de nimeni. La rndul lui, Viorel Hum, fermier n zona Stefan cel Mare – Vulturesti, spune c, pentru fertilizare, a contractat un credit si este n plin pregtire a campaniei de semnat la floareasoarelui. „Noi cutm s ne descurc m pe cont propriu. Dac vin subventii, este foarte bine, dac nu, ce putem face?! Cum o vrea Dumnezeu!”, ne-a declarat el. Viorel Hum a mai adugat c, n acest moment, este foarte mare nevoie de ploaie si cldur. n caz contrar, chiar dac s-a respectat ntocmai lantul tehnologic, productiile obtinute vor fi mult diminuate. „Plantele sunt rahitice si trebuie urgent s plou si s vin cldura, pentru a se putea dezvolta corespunztor”, a explicat Hum.
Agricultura, n criz
Reducerea alocatiei bugetare pe fondul agravrii crizei economice transform agricultura ntr-un sector marginal. n continuare, investitiile alocate modernizrii infrastructurii agricole vor avea mult de suferit, agricultura de tip arhaic, ndreptat exclusiv spre autoconsum, rmnnd preponderent n judetul Vaslui. n acelasi timp, domeniul agricol este meteo-dependent, iar sistemele de irigatii, care acoper o suprafat de teren arabil infim, sunt n mare parte nefunctionale. n conditiile n care sudul Moldovei, inclusiv judetul Vaslui, se confrunt n fiecare an cu fenomenul de secet, practicarea unei agriculturi profitabile fr un sistem de irigatii dezvoltat este de neconceput. Un alt obstacol major n calea rentabilizrii sectorului agricol este si frmitarea excesiv a terenurilor, peste 50% din suprafata agricol a judetului Vaslui fiind lucrat individual. Investitorii nu mai sunt interesati de agricultur, iar ferme noi nu mai sunt nfiintate din cauze multiple: lipsa creditrii, a personalului calificat de specialitate, calitatea proast a terenurilor etc. La toate aceste realitti se adaug si lipsa de cofinantare la proiectele europene cu care se confrunt fermierii, precum si ntrzierea sprijinului financiar. De altfel, pe lng vremea nefavorabil, lipsa resurselor financiare a fcut ca, la nceputul lunii aprilie, arturile s fie realizate n proportie de numai 57% din program.
O campanie extrem de scump
Practicarea unei agriculturi eficiente i costa foarte scump pe fermieri vasluieni. Cheltuielile pentru nfiintarea si ntretinerea culturilor agricole de primvar au crescut ametitor (ntre 5 si 20%), n timp ce portofelul fermierilor a rmas gol. Principala cauz pentru care finantarea agriculturii a devenit extrem de costisitoare este majorarea pretului la inputuri. Combinatele chimice au simtit c acum este momentul scumpirilor si au ridicat cu circa 15% pretul la ngr- sminte. n acest moment, un kilogram de azotat de amoniu se vinde cu 1,5 lei cu tot cu taxa pe valoarea adugat. Ureea este si mai scump (circa 2 lei pe kilogram), n timp ce ngrsmintele complexe pentru legumicultur au ajuns s coste 4 lei kilogramul. De asemenea, pesticidele s-au scumpit cu procente variind ntre 10 si 40%. Potrivit fermierilor locali, dac nfiintarea unui hectar de gru a costat ntre 20 – 22 milioane de lei vechi, pentru un hectar de porumb, costurile se vor ridica la 30 milioane de lei. Si smnta certificat s-a scumpit fat de anul trecut, cu procente cuprinse ntre 3 si 10%. Spre exemplu, pentru nsmntarea unui hectar de floareasoarelui cu smnt de calitate, fermierul trebui s scoat din buzunar 200 de lei. n ceea ce priveste smnta de porumb, costul pentru un kilogram este cuprins ntre 10-12 lei, fr transport. La aceste valori, pentru nfiintarea unui hectar cu porumb, lucrtorul din agricultur trebuie s achite ntre 220 si 500 lei.
