Zestrea moldovenilor, redescoperita la Lipovat

Într-o vreme în care cei de la sate iau tot mai des drumul strãinã tãtii în cãutarea unui trai mai bun si când goana dupã pâinea cea de toate zilele îi îndepãrteazã pe semenii nostri de valorile spirituale ale satului, acolo unde s-a nãscut vesnicia, la Lipovãt, în mirifica Vale a Teilor, unde Stefan Ciobotãrasu a vãzut lumina zilei, doi oameni care pun suflet, învãtãtoriii Dorin Pânzariu si Maricel Rusu, directorul Centrului Cultural „Stefan Ciobotã- rasu“ Lipovãt, nu au vrut sã accepte ideea cã satul românesc va fi acoperit de tãvãlugul nemilos al modernismului si nici sã se lase acoperiti de perdeaua uitãrii. Mânat i de dorinta de a schimba ceva în comunitate, de a iesi din starea de inertie si de a se debarasa de mioritica resemnare în fata destinului, au lãsat sã prindã rod ideea implementãrii unui proiect în urma cãruia sã înfiinteze un ansamblu folcloric care sã reînvie obiceiurile, traditiile, portul si dansul popular din Lipovãt, însemnele identitare ale unei comunitãti rurale. Ideea pãrea îndrãzneatã si realizabilã, mai ales cã au avut experienta unui alt proiect implementat cu succes, „Culturã fãrã frontiere“, prin care au adus în comunã aparaturã modernã, au editat publicatia localã „Glasul teiului“, au dotat centrul cu mobilier, fãcând schimburi culturale cu partenerii din Raionul Soroca (satul Schineni, Republica Moldova) pe linie literarã. „Nu am stat pe gânduri prea mult si am întocmit proiectul. Ce idei tentante! Ne-am propus achizitionarea de instrumente muzicale, scenã mobilã si costume populare pentru înfiintarea unui taraf si a unei formatii de dansuri populare intitulate „Flori de tei“. Oare aveam sorti de izbândã? De ce nu? Când vrei cu adevãrat, poti! Mai era nevoie de aprobarea cofinantãrii de cãtre Consiliul Local Lipovãt si de cea a Ministerului Dezvoltãrii Regionale si Locuintei prin B.R.C.T. Iasi“, spune Dorin Pânzariu. 17 septembrie 2008, când s-a semnat contractul de finantare nerambursabilã pe o perioadã de zece luni, a fost o zi a bucuriei. S-au si pus pe treabã. Proiectul „ZESTREA MOLDOVENILOR“, finantat de Uniunea Europeanã, prin Programul de Vecinãtate România – Republica Moldova, Componenta PHARE CBC 2006, în valoare totalã de 54.905 EURO, din care 5.500 euro a fost contributia Consiliului Local Lipovãt, a devenit o certitudine. S-au achizitionat instrumente muzicale, costume populare si mobilier de depozitare, scenã mobilã cu accesorii de luminini si sunet, multe din ele unicat în judet. Totodatã, s-au stabilit contacte cu partenerul din Republica Moldova, satul Filipeni (Raionul Leova) care va coopera cu Ansamblul „Lino – Leano“. Partener al proiectului este si Consiliul Judetean Vaslui, prin Directia Dezvoltare Localã, Integrare Europeanã, Relatii Economice Internationale, reprezentatã de Anca-Mihaela Lupu, asistent manager în cadrul proiectului. Pe linia eficientizãrii actiunilor prevãzute în proiect si pentru buna implementare a acelor actiuni care vizeazã pregãtirea instrumentis tilor, solistilor vocali si dansatorilor, s-a apelat la Mihai Cornea, expert în cadrul Directiei Judetene pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural National Vaslui si la Maria Cornea, expert în cadrul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Vaslui, precum si la maestrul George Ilascu, maestru coregraf, cãrora cei de la Lipovãt le multumesc pentru sprijinul acordat. „Numai cei care au lucrat cu fonduri europene stiu cât de greu si de importantã este cheltuirea corectã a banilor. Pentru acest lucru îi multumim Victoriei Rusu, manager financiar în cadrul proiectului. Multumim primarului Valerian Hriscu, coordonatorul proiectului, care ne-a sprijinit si ne sprijinã în actiunile organizatorice si ne asigurã conditii dintre cele mai bune pentru desfãsurarea repetitiilor. Nu putem uita lãutarii, unii trecuti de saptezeci de ani, care au lãsat bãtrânetile sã mai astepte, ca sã ne dea o mânã de ajutor pentru a cotrobãi prin lada cu zestre a strãbunilor, ladã din care sã putem scoate la ivealã ce e mai de pret în satul nostru. Copiilor si tinerilor le multumim si nutrim speranta cã ei vor pãstra si vor transmite mai departe ceea ce învatã acum. Credem cã e timpul sã reasezãm la loc de cinste lada cu zestre a strãbunilor si din ea sã ne îmbrãcãm cu cele mai de pret straie spirituale care mai pot fi încã purtate: omenia, bunãtatea si cinstea“, a încheiat Dorin Pânzariu.