Srcia bate tot mai insistent la usile vasluienilor. Pentru 2009, rapoartele internationale avertizeaz c peste 12% din populatie va tri ntr-o mizerie crunt. Somajul, lipsa locurilor de munc, precum si impactul recesiunii din Europa Occidental asupra economiei romnesti vor ruina foarte multe familii. La nivelul judetului Vaslui, socul crizei va ngrosa si mai mult numrul muritorilor de foame. Conform statisticilor, n prezent, peste 50.000 de vasluieni „triesc” din venitului minim garantat. Mai mult, 65% din populatia judetului beneficiaz de prestatii sociale din partea statului, iar cifra asistatilor creste vertiginos de la un an la altul. Pe acest fond de insecuritate general, cettenii sunt ndemnati s guste din nou din „reteta” FMI-ului. Avnd exemplul vechilor acorduri, precum si economiile esuate ale trilor care s-au mprumutat recent, perspectivele sunt sumbre. Srcia absolut va creste iar avutia gospodriilor se va diminua constant pe fondul crizei economice. Potrivit unui raport al Bncii Mondiale, bugetele familiilor vor fi afectate sever de cderea cererii de fort de munc si cresterea somajului. Pe lng cele dou dezechilibre majore ale pietei, un rol hotrtor n srcirea populatiei va avea si reducerea remiterilor trimise de romnii care muncesc n strin tate. Cu alte cuvinte, organismele internationale estimeaz o crestere a srciei absolute cu cel putin dou puncte procentuale, comparativ cu 2008, ceea ce nseamn c 12% din populatie se va adnci n srcie. La nivelul judetului Vaslui, prognozele sumbre asupra nivelului de trai gsesc, deja, majoritatea comunitt ilor locale ntr-o situatie deloc de invidiat. ncepnd din trimestrul IV al anului precedent, numrul beneficiarilor de venit minim garantat s-a majorat constant. Dac n luna septembrie 2008, 12.433 de familii au solicitat asistent social n baza Legii nr. 416, n ianuarie 2009, num rul beneficiarilor s-a ridicat la 13.100 de familii. Dac lum n calcul c majoritatea familiilor care au apelat la sprijinul financiar aveau patru membri, reiese c peste 50.000 de persoane nu dispun de resure proprii minime pentru supravietuire. ns datele oficiale privind num rul persoanelor care primesc venitul minim sunt departe de realitt ile din snul localittilor. n multe cazuri, primriile comunale sunt subiective n ceea ce priveste nregistrarea solicitantilor si dosarele de asistent sunt admise n raport de alte criterii dect cele legale. De altfel, reprezentantii institut iilor cu atributii n domeniu sustin c sunt persoane care primesc venitul minim chiar dac nu l merit n timp ce multe familii ndrepttite nu sunt acceptate. Pe de alt parte, sumele stabilite ca ajutor pentru fiecare familie nu sunt achitate n totalitate. Din cauza lipsei resurselor financiare, pltile care se fac reprezint circ 50% din cele convenite initial. n concluzie, procentul de 8% al beneficiarilor de venit minim garantat nu exprim adevrata fat a fenomenului srciei, care n unele localitti este generalizat.
Dependenti de asistenta social
Ca si n anii trecuti, populatia judetului este caracterizat de o dependent major de asistenta venit din partea statului. ncepnd cu anul 2005, numrul persoanelor asistate a crescut considerabil, odat cu diversificarea prestatiilor sociale si cresterea baremurilor de acordare. Numai n 2007, la nivelul jude- tului Vaslui s-au acordat drepturi sociale pentru 206.577 de persoane, n timp ce, n 2006, numrul celor care au apelat la asistent a fost de 111.945 persoane. n acest an, Agentia Judetean pentru Prestatii Sociale Vaslui gestioneaz 31 de prestatii sociale. Lunar, apeleaz la serviciile institutiei un numr mediu de 293.192 beneficiari, iar pltile care se efectueaz depsesc suma de 15.000.000 lei. Practic, n prezent, 65% din populatia judetului Vaslui, care este de 455.049 persoane, beneficiaz de unul din drepturile sociale prevzute de lege. Mai mult, la aceste prestatii se adaug asistenta acordat de alte ministere s-au administrat ii locale, la sfrsitul anului 2008 existnd 45 de forme de sprijin financiar. Plaja drepturilor sociale este extrem de variat: de la ajutoare pentru nclzirea locuintei, trusou pentru nou nscuti, sprijin financiar la constituirea cstoriei si pn la indemnizatii lunare pentru persoanele cu handicap.
FMI, „salvatorul” de serviciu
E oficial! Scrisoarea prin care Romnia solicit ajutor financiar a fost transmis Comisiei Europene. Si mai evident este faptul c, odat cu „furcoiul” de miliarde de euro, pentru populatia care trieste din niste salarii modeste vin vremuri foarte grele. Pentru mult timp, cuvintele la ordinea zilei vor fi: austeritate, economisire, concediere, iar seara, la cin, vom pune n farfurii strategii, controale, sanctiuni etc. De altfel, experienta vechilor acorduri ncheiate de Romnia, precum si evolutia economiilor din trile care au apelat recent la „reteta” Fondului Monetar International nu las loc de interpretri optimiste. De la pensionari si pn la salariatii din domeniul public sau muncitorii din sectorul privat, n cel mai bun caz, veniturile vor fi nghetate. Pe de alt parte, este posibil ca „ghilotina” fiscalittii s fie pus n functiune si mai abitir, iar avalansa de majorri ale taxelor si impozitelor vor sectui si mai mult portofelele cettenilor. Rmne speranta ca o parte din sumele mprumutate s fie directionate pentru relansarea sistemului privat, prin acordarea de credite avantajoase.
