Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti va avea, n aproximativ cinci ani, o parte vizitabil nou, care va include cldiri functionale, precum o scoal si un han, dar si gospodrii specifice etniilor care triesc n Romnia, a declarat, directorul institutiei, Paulina Popoiu. Potrivit ei, institutia doreste s amenajeze pe un teren de dou hectare si jumtate, obtinut de la Primria Municipiului Bucuresti la nceputul anilor 90, o scoal veche, n care s se tin diferite cursuri, un han traditional, cu statie de post, de asemenea functional, o veche primrie, dar si un spatiu de joac pentru copii, unde acestia vor putea s practice jocuri traditionale. Scoala, de tip Spiru Haret – cel mai vechi stil de astfel de edificiu din tar, pe care muzeul l-a localizat deja n mai multe zone -, ar putea servi unor scoli si grdinite pentru predarea unor cursuri, dar ar putea gzdui si lectii despre obiceiuri si datini, predate copiilor de specialisti din cadrul muzeului. n plus, pe aceast suprafat se doreste si reprezentarea diferitelor etnii din Romnia, prin aducerea unei gospodrii specifice pentru fiecare, dat fiind c Muzeul Satului are n prezent, pentru ilustrarea culturii minorit- tilor, doar o cas sseasc si una lipoveneasc, dup cum a precizat Popoiu. Directorul institutiei a mai spus c, n urma lucrrilor care vor ncepe n primvara lui 2009 si vor dura aproximativ cinci ani, Muzeul Satului va avea o parte veche, din 1936, conform conceptului muzeografic al lui Dimitrie Gusti, si una nou, de dup anul 2000, conform standardelor internationale pentru muzeele n aer liber. Suprafata vizitabil a muzeului, care n prezent cuprinde ntre 7 si 8 hectare, va totaliza astfel aproximativ 10 hectare. Proiectul pentru amenajarea acestui teren, pe care se afl deja o biseric din lemn, din zona Clujului, si sapte gospodrii, a fost conceput n 2005 si aprobat anul urmtor de Ministerul Culturii si Cultelor. Pentru 2009, este prevzut o investitie de circa 500.000 de euro n infrastructur. Muzeul Satului va achizitiona apoi noile monumente prevzute n proiect, ncercnd s obtin finantare de la Ministerul Culturii, dar si din surse extrabugetare, n urma unor concursuri de proiecte, sau din sponsorizri. Paulina Popoiu a mai spus c sper ca asociatiile minorittilor din Romnia s doneze muzeului cte o cas specific acestor culturi. n acest sens, muzeul este n prezent n tratative, pentru o gospodrie sseasc din Ardeal, cu Fundatia Sasilor Transilvneni din Mnchen. n primvara anului 1936, a luat fiint Muzeul Satului Romnesc, creatie a Scolii Sociologice Romne, nfiintat si condus de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu n aer liber din tar, dup sectia n aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, nfiintat n 1929 de ctre Romulus Vuia. n anii 30, n Europa existau doar dou muzee n aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), si Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia). La deschiderea sa, Muzeul Satului avea o suprafat de 5 hectare si cuprindea 30 de case trnesti, caracteristice diferitelor zone din tar. n anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului si de Art Popular, prin contopirea cu Muzeul de Art Popular, iar n martie 1990, a fost divizat n Muzeul Satului si Muzeul Tranului Romn. n prezent, cuprinde peste 80 de gospodrii, monumente sau instalatii, precum si colectii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarte (2.019 de obiecte), obiecte religioase (n numr de 1.530), ceramic (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum si 93.000 de fotografii documentare alb-negru si color.
