Srcia, analfabetismul, gradul redus de cultur si educatie, implicarea redus a autorittilor locale, lipsa comunicrii ntre pacienti si medicii de familie si lipsa asistentilor sociali sunt doar cteva dintre cauzele pentru care, n judetul Vaslui, numrul copiilor abandonati de printi rmne extrem de ridicat. Pe lng abandonuri, din aceleasi motive, zeci de copii sunt luati din familiile lor, n fiecare an, de ctre institutiile cu rspundere n protectia lor, care dispun diverse msuri pentru a le fi asigurate sntatea si cresterea. Proiectul „Prevenirea abandonului prin prevenirea sarcinii nedorite”, pe care DGASPC Vaslui si Fundatia „Sera Romnia” l-au implementat, n perioada 01 iunie 2006 -1 aprilie 2008, a urmrit educarea femeilor din mediul rural pentru utilizarea metodelor de contraceptie. Nu fr dificultti, ns: proiectul s-a lovit nu numai de lipsa de educatie si de prejudectile acestora, ci, de multe ori, si de „rezistenta” autorittilor locale si a medicilor de familie. De la nceputul anului, la Spitalul Judetean de Urgent Vaslui au fost abandonati sase nou-nscuti. Anul trecut, num rul bebelusilor prsiti de printi a fost de 30, ei fiind plasati la asistenti maternali profesionisti, iar unul, ntr-o cas de copii. Motivele pentru care Comisia pentru Protectia Copilului din cadrul Consiliului Judetean (CJ) Vaslui a luat aceste msuri sunt lipsa conditiilor materiale si financiare, conditii improprii de locuit, familii dezorganizate, cu multi copii etc. Aceste cauze, alturi de date si statistici extrem de alarmante, sunt cuprinse n raportul privind situatia copiilor prsiti n unittile sanitare, a copiilor pentru care nu s-a stabilit identitatea si a gravidelor n risc social pe care Comisia pentru Protec- tia Copilului l va prezenta, plenului CJ Vaslui, n sedinta de vineri. Comisia, mpreun cu Directia General de Asisten- t Social si Protectia Copilului (DGASPC), monitorizeaz nu numai fenomenul abandonului copiilor n judetul Vaslui, dar si situatia gravidelor n risc social, care sunt predispuse s-si abandoneze nou-nscutii, situa- tia copiilor abandonati n unit- tile sanitare, a copiilor pentru care nu s-a stabilit identitatea si a cazurilor de copii care au fost supusi riscului de a fi prsiti n unittile sanitare rentorsi n familie. Pentru a preveni abandonul prin prevenirea sarcinilor nedorite, ncepnd cu luna aprilie 2008, n cadrul DGASPC, s-a nfiintat un Cabinet de planificare familial, care acord consiliere socio-medical femeilor ajunse la vrsta fertilittii, care triesc n conditii socioeconomice precare, familiilor monoparentale, cu copii multi, cu copii institutionalizati, familiilor beneficiare de ajutoare sociale, dar si femeilor gravide predispuse avortului sau abandonului copilului.
„Rezistenti”
la educatia sexual DGASPC Vaslui, n colaborare cu Fundatia „Sera Romnia”, a implementat n perioada 1 iunie 2006 – 1 aprilie 2008 proiectul „Prevenirea abandonului prin prevenirea sarcinii nedorite”. n cadrul acestuia, asistentii sociali au mers n diverse comunitti rurale pentru a oferi consiliere femeilor. Au fost fcute 1.180 de vizite, fiind consiliate 457 de femei. Din numrul celor consiliate, 23 au renuntat la contraceptie, 15 au rmas gravide dup consiliere, iar 5 si-au abandonat copiii n unitatile sanitare. Cinci femei din rndul celor consiliate au decis s-si mentin copiii n familie, desi erau decise initial s solicite o m- sur de protectie special, imediat dup nastere. Comunittile cu cele mai multe beneficiare ale proiectului au fost comuna Ciocani, cu 36 de beneficiare, cu vrste ntre 16 si 41 ani, din care cu risc major de abandon 3 cazuri si cu risc de abandon la limit 5 cazuri, comuna Puscasi a avut 20 de beneficiare, cu vrste ntre 16 si 42 ani, din care cu risc major de abandon 3 cazuri si cu risc de abandon la limit 2 cazuri, comuna Todiresti – 11 beneficiare, cu vrste ntre 16 si 38 ani, din care cu risc major de abandon 4 cazuri si cu risc de abandon la limit un caz, comuna Solesti – 28 beneficiare, cu vrste ntre 16 si 44 ani, din care cu risc major de abandon 3 cazuri, comuna Grceni – 52 beneficiare, cu vrste ntre 16 si 45 ani, din care cu risc major de abandon 4 cazuri si cu risc de abandon la limit un caz. Concluziile asistentilor sociali au fost c aceste femei au un nivelul educational sczut, iar resursele lor materiale si financiare sunt precare. n schimb, toate beneficiarele au fost receptive la informatiile despre metodele de contracep- tie si la modul de folosire a acestora. Dac cele mai multe dintre autorittile locale au „tolerat” derularea proiectului, primriile comunelor Deleni si Ggesti nu au dorit s beneficieze de serviciile oferite n mod gratuit, pe motiv c populat ia feminin este n general mbtrnit. Si mai ignorante sau dovedit a fi autorittile locale din comunele Albesti, Dnesti, Laza, Muntenii de Jos, Pungesti si Stnilesti, care au considerat c nu este necesar implementarea unui astfel de proiect, deoarece medicii de familie sunt cei care au competent de consiliere si planificare familial. Mai mult, asistenti sociali nu s-au confruntat numai cu obtuzitatea autorittilor, dar chiar si cu cea a medicilor de familie, care au refuzat s colaboreze cu DGASPC Vaslui, dar si cu femeile care aveau nevoie de consiliere privind planificarea familial. n plus, dup o nou mod, femeile din familii srace, la limita subzistentei, refuz s foloseasc o metod de contraceptie, considernd un nou copil o surs de venit, ntelegnd total gresit noua legislatie. Anul trecut, Comisia pentru Protectia Social a analizat 2.912 cazuri, din care 965 de ordin social, iar 1.815 cazuri medicale si 132 orientri scolare si profesionale. Au fost dispuse 172 de plasamente ale copiilor abandonati, dintre care 70 la asistent maternal profesionist, 52 de copii ntre 0 si 2 ani: la rude pn la gradul IV (bunici, frati, unchi) – 74; la serviciul public specializat (centre de plasament, case de tip familial) – 14, din care 4 sunt deficienti si nu avem unitti n judet, 14 la familii/persoane, si 2 la organizatii private autorizate. Fat de alti 46 de copii s-a luat msura supravegherii specializate, pentru c acestia au svrsit o fapt penal, dar nu puteau rspunde penal. Dintre acestia 14 au avut pn n 10 ani, 24 ntre 10 si 14 ani si 8 ntre 14 si 16 ani. Printre principalele cauze care determin comportamentul delicvential, n acelasi raport, Comisia pentru Protectia Copilului enumer „nivelul economic al familiilor acestora, sub standardul minim de subzistent; stil familial educational deficitar; mediul social predispozant svrsirii de fapte penale”.
Fr sprijinul printilor
1.815 copii au fost ncadrati ntr-o categorie de persoan cu handicap, anul trecut, pe baza propunerilor formulate de ctre Serviciul de evaluare complex din cadrul DGASPC. Dintre acestia, 12% au fost ncadrati n grad de handicap usor; 25% n grad de handicap mediu; 20,35% n grad de handicap accentuat; 8,40% n grad de handicap grav; 32% n grad de handicap grav cu asistent personal, 2,25% n grad de handicap grav cu asistent personal- nevztor cu nsotitor. Din totalul copiilor ncadrati ntrun grad de handicap, 73,56% sunt copii de peste 7 ani. 62,83% dintre acesti copii provin din mediul rural si 37,17% din mediul urban. Fat de anul anterior, numrul copiilor ncadrat i ntr-un grad de handicap a crescut cu 75 de noi cazuri. „La acest capitol, putem constata, cu regret, lipsa de preocupare din partea unor printi n efectuarea de demersuri pentru recuperarea copilului, fiind interesati mai mult de drepturile bnesti si facilitt ile acordate ca urmare a ncadr rii ntr-un grad de handicap. Sunt si printi care invoc lipsa resurselor financiare sau a serviciilor de recuperare, mai ales n mediul rural. Cei drept sunt si printi care fac eforturi deosebite pentru recuperarea copilului sau diminuarea efectelor determinate de handicap, crend astfel conditii si un confort corespunztor pentru crestere si educare”, se spune n raportul mentionat.
