Fondurile europene, programele operationale si proiectele sunt viitorul. n fata unei crize profunde, care bag n faliment sectorul privat, banii europeni sunt priviti ca unic solutie de salvare a economiei. Astfel, dup ce s-a „rezolvat” sectorul agricol si cel al IMM-urilor, prioritatea zero a devenit absorbtia fondurilor comunitare. Toate bune si frumoase, numai c, pentru a pune mna pe cele 30 miliarde de euro care ne asteapt la Bruxelles, proiectele trebuie s treac de o birocratie imens. Practic, de la realizare documentatiei si pn la semnarea contractului de finantare, este necesar un an si jumtate. Pe lng tot felul evaluri, controale si verificri, pentru finalizarea unui proiect se ntocmesc munti de acte. Spre exemplu, la depunerea raportului final, un proiect contine 28 de bibliorafturi! Mai mult, contractele care trebuiau semnate n decembrie au fost amnate, pentru c se schimb natura documentelor. „ntreprinztorii sunt n ceat, iar n planurile de afaceri e vraiste”, sustin reprezentantii patronatului vasluian. n fata crizei, nevoia de accesare a fondurilor europene a devenit lozinca autorittilor romne. Nu mai putin de 30 miliarde de euro stau „garati” la granita de vest a Romniei si asteapt s fie investiti n proiecte ample de dezvoltare. O imagine idilic si extrem de facil n vederea relans rii, n scurt timp, a unei economii aflate n cdere liber. Numai c de la bunele intentii si pn la fondurile europene, detintorii de proiecte sunt „mncati” de birocratia excesiv. Drumul unui proiect de la ntocmire si pn la semnarea contractului de finant are dureaz, n medie, un an si jumtate. Iar fr profesionalism si tenacitate din partea initiatorilor, proiectul nu are sanse s treac prin furcile caudine ale organismelor de control. Spre exemplu, un proiect realizat n cadrul programului de preaderare PFARE, care cuprinde studiul de fezabilitate, are la depunere nu mai putin de 12 bibliorafturi, iar la prezentarea raportului final, 28 de bibliorafturi. Un volum imens de munc, care uneori mai este „pigmentat” cu o serie de cereri din parte organismului de control, cum ar fi unele completri sau alte date. Demn de remarcat este faptul c birocratia excesiv de pe segmentul fondurilor europene nu este impus de forurile comunitare, ci de ctre autorittile romne. Mihaela Chircu, directorul executiv al Directiei de Integrare European din cadrul Consiliului Judetean (CJ) Vaslui, explic: toate cerintele au fost impuse de ministere, din teama ca banii s nu se cheltuie n alte scopuri dect cele care au fost mentionate n proiecte. La rndul lui, Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, a precizat c cei mai afectati sunt ntreprinztorii care au initiat proiecte, au fcut cheltuieli si nu s-a ajuns la faza n care s se atace investit ia. „Sunt proiecte, depuse n primul trimestru din 2008, pentru care nu s-au semnat contractele. Titularii sunt n ceat, n timp ce n planul de afaceri e vraiste. De la instalarea noului Guvern, mediul de afaceri nu simte nici un fel de modificare”, a spus Ovidiu Copacinschi. El a adugat c, n acest fel, este atins interesul general al trii, pn n prezent fiind atrase din fondurile structurale europene numai 200 milioane de euro.
„Drumul mtsii”, pn la finantare
Din momentul n care a fost identificat ideea ntocmirii unui proiect, se caut sursa de finantare pe diferitele componente de alocare a fondurilor. Ulterior, n functiei de datele solicitate, se organizeaz licitatii pentru realizarea de studii de fezabilitate si proiecte tehnice. Dup ncheierea respectivei etape, initiatorul depune o cerere de finantare (n jur de 100 de pagini) la organismul care evalueaz studiul de fezabilitate, dar si o serie de alte documente. Dac cererea de finantare trece de cele patru etape de evaluare, proiectul este preselectat si sunt acordate sase luni pentru finalizarea si depunerea proiectului tehnic. Dup ce acesta este verificat la nivelul Agentiei de Dezvoltare Nord-Est, autorittile competente fac o vizit la fata locului, pentru a vedea dac cele scrise n cerea de finat are corespund cu datele din teren. n final, dac se trece cu brio si de ultimul control, se initiaz semnarea contractului de finantare, lucru care reprezint punerea n executiei a respectivei investitii.
ABC-ul fondurilor europene
Fondurile europene postaderare sunt mprtite pe fonduri structurale care finanteaz politica de dezvoltare regional din care fac parte Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social European si Fondul de Coeziune. A dou clas de fonduri structurale sunt adresate sustinerii politice agricole, din care fac Parte Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural si politicile din domeniul pescuitului. Pentru absorbtia de fonduri, ministerele de resort elaboreaz programe operationale care pot fi finantate din mai multe fonduri. n acest sens, pentru judetul Vaslui, Programul Operational Regional este cel mai important, deoarece finanteaz investitii n infrastructura local si regional. Dup ce ministerele lanseaz programele, intr n scen autorittile locale, care realizeaz proiecte n conformitate cu directiile trasate n programele oparationale. „Judetul Vaslui are depus nc din luna ianuarie 2008 un proiect pe infrastructur, pentru care asteapt semnare contractului de finantare. Este vorba despre reabilitarea drumului judetean Cretesti – Murgeni. De asemenea, n luna aprilie a anului trecut, am depus un proiect care vizeaz reabilitarea Centrului Istoric al Muncipiului Brlad. Un alt proiect care a fost ntocmit n parteneriat cu Consiliul Judetean Iasi este deja n executie si vizeaz reabilitarea drumului interjudetean Iasi – Rebricea”, a spus Mihaela Chircu.
