Cu burta plina, dar flamnzi

grauDe cteva luni bune, piata agricol vasluian are o singur constant: stocul. Nimeni nu mai vinde, nimeni nu cumpr, iar preturile bat pasul pe loc. Din cauz c nu sunt organizati, fermierii nu pot apela nici la Bursa de Mrfuri si, astfel, depozitele sunt ticsite cu floarea-soarelui, porumb si gru. Altfel spus, avem burta plin, dar tot ne e foame. n loc s aduc profituri consistente, productiile de exceptie din 2008 s-au transformat ntr-un adevrat calvar pentru agricultori. Acestia nu si pot acoperi cheltuielile de productie, iar preturile actuale aduc pierderi mari pentru fiecare hectar cultivat. Spre exemplu, la floarea-soarelui, care se vinde cu 0,70 de lei/kilogramul, pierderile sunt de 219 lei/hectar. n tot acest timp, pretul la combustibili a crescut necontrolat, la fel si n cazul ngrsmintelor chimice, al smntei certificate etc. Fr lichiditti si cu prespectiva unor subventii incerte, singura solutie pentru fermieri a rmas mprumutul bancar. Din nefericire, criza financiar a lovit si segmentul creditului agricol. Bncile au devenit extrem de reticiente, multi fermieri fiind refuzati, pentru c nu ndeplinesc conditiile solicitate. Dup patru luni de la recoltare, fermierii vasluieni nu au reusit s vnd prea mult din productiile obtinute. Piata se confrunt n continuare cu un blocaj generalizat, importante cantitti de floareasoarelui, porumb si gru rmnnd pe stoc. Nimeni nu se mai arat interesat s achizitioneze cereale, iar jocul dintre cerere si ofert nu mai functioneaz din cauza lipsei de cumprtori. Nici atunci cnd diversi operatori intentioneaz s fac achizitii, fermierii nu au motive de bucurie. Preturile foarte mici pe care acestia le ofer pe marf sunt departe de a acoperi cheltuielile de productie, fr a mai vorbi de profit. Pentru a misca totusi piata, unele societti agricole sunt dispuse s accepte chiar si bartere, n avantajul ambelor prti. Cum n aceast perioad se fac pregtirile de pentru tratamentul fazial la gru, orz si orzoaic, ar fi avantajos ca ngr- smintele chimice s poat fi obtinute n schimbul produselor agricole. Dac lum n considerare c o ton de azotat de amoniu cost 1.400 de lei, solutia poate fi ntr-adevr salvatoare pentru agricultori. O explicatie a „griprii” circuitului agricol n ceea ce priveste desfacerea productiei este si nsprirea conditiilor de creditare. Bncile deschid extrem de greu linii de finantare, banii au devenit foarte scumpi si, n consecint, potentialii cumprtori nu dispun de lichiditt ile necesare pentru a face achizitii. Astfel, n acest angrenaj pgubos sunt prinsi att micii productori, ct si marile societti de profil, preturile practicate pe piat fiind cu mult sub rat profitului minim. „Noi sperm c piata va ncepe s functioneze, pentru ca productorii agricoli s-si poat comercializa stocurile pe care le detin”, a spus Gigel Crudu, directorul executiv adjunct al Directiei pentru Agricultur si Dezvoltare Rural (DADR) Vaslui.

Mai mult pierdem dect cstigm

Pe lng faptul c nu si scot banii investiti pentru nfiintarea, ntretinerea si recoltarea unui hectar de teren arabil, fermierii „lucreaz” din plin pe deficit. Dac n cazul grului cultivatorii nici nu pierd, dar nici nu cstig vreun leu, la alte culturi, situatia este mult mai dramatic. Spre exemplu, pentru nfiintarea unui hectar cu porumb, costurile s-au ridicat la 1.800 lei/ hectar, la o productie medie obtinut n judet de 3.858 kilograme/hectar. n toamna anului 2008, un kilogram de boabe se vindea cu 0,3 RON, venitul realizat pe un hectar ridicndu- se la 1.157 de lei. La un simplu calcul, fermierul pierdea la fiecare hectar nu mai putin de 643 lei. Din nefericire, situatia actual nu este mult schimbat, pretul unui kilogram de boabe oscilnd ntre 0,4,5 si 0,6 lei noi. n ceea ce priveste cultura de floarea-soarelui, preturile au rmas identice, implicit si „rentabilitatea” din buzunarele agricultorilor. Astfel, la un pret de vnzare de numai 0,70 lei/kilogramul de floarea-soarelui, la o productie medie de 1.555 kilograme/ hectar, rezult un deficit de 219 lei/hectar.

E foame de bani, bieti!

n conditiile n care campania de primvar se apropie cu pasi reprezi, banii obtinuti din vnzarea product iei sunt foarte importanti pentru reluarea activittilor agricole. Pentru moment, agricultorii au promisiunea c pltile directe pe hectar n valoare de 100 de euro, din fondurile europene si de la bugetul de stat, vor fi efectuate pn n luna martie. O alt alternativ pentru cei care activeaz n agricultur este si posibilitatea accesrii n avans a 70%, din suma care urmeaz s fie alocat fiecrui fermier. Nu n ultimul rnd, pentru a putea demara campania de nsmntri de primvar, fermierii mai pot apela la creditul agricol, care este destinat pentru lucrrile de nsmntare, ntretinere si recoltare a culturilor.

Creditarea rmne singura sans

n ultima perioad, creditul agricol a nceput s reprezinte una din principalele prghii de finantare utilizate de ctre lucrtorii din agricultur. Dac n alti ani solicitrile de fonduri erau nesemnificative, cu timpul, fermierii au nceput s constientizeze importanta acestui instrument financiar. Numai n anul 2008, DADR Vaslui a achitat fonduri publice n valoare de 2.346.203 lei fermierilor care au contractat credite. Subventia venit din partea statului pentru mprumuturile cu destinatie agricol, echivaleaz cu un total de 19.778.800 de lei, sum ce reprezint credite bancare efective. Potrivit datelor furnizate de DADR Vaslui, fondurile publice (subventia) nseamn 11,86%, din totalul banilor folositi n domeniul agricol. Numai n toamna anului trecut, au accesat credite agricole 49 de societti agricole, dintre care 27 din sectorul vegetal si 22 din sectorul zootehnic.

2 COMENTARII

  1. pentru unu’: tu vezi cum e cu virgulele. Oricum, in principiu, ai dreptate. Sunt mai bune titlurile tale. Si, pentru ca suntem la acest capitol, am cateva sugestii de titluri pentru unu’ ca tine: „Destept de pica, dar fara job”; „Bun la limbi, dar fara limba”. Sanatate.

  2. Idee de titluri mai potrivite:
    „Cu frigiderul plin dar flamanzi”.
    „Cu hambarul plin dar flamanzi”
    „Cu beciul plin dar flamanzi”
    …etc, in nici un caz „cu burta plina”…
    ….reporter de doi bani, mai studiaza semantica.
    Parerea mea!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.