Cu burta plina, dar flam�nzi

De c�teva luni bune, piata agricol� vasluian� are o singur� constant�: stocul. Nimeni nu mai vinde, nimeni nu cump�r�, iar preturile bat pasul pe loc. Din cauz� c� nu sunt organizati, fermierii nu pot apela nici la Bursa de M�rfuri si, astfel, depozitele sunt ticsite cu floarea-soarelui, porumb si gr�u. Altfel spus, avem burta plin�, dar tot ne e foame. �n loc s� aduc� profituri consistente, productiile de exceptie din 2008 s-au transformat �ntr-un adev�rat calvar pentru agricultori. Acestia nu �si pot acoperi cheltuielile de productie, iar preturile actuale aduc pierderi mari pentru fiecare hectar cultivat. Spre exemplu, la floarea-soarelui, care se vinde cu 0,70 de lei/kilogramul, pierderile sunt de 219 lei/hectar. �n tot acest timp, pretul la combustibili a crescut necontrolat, la fel si �n cazul �ngr�s�mintelor chimice, al s�m�ntei certificate etc. F�r� lichidit�ti si cu prespectiva unor subventii incerte, singura solutie pentru fermieri a r�mas �mprumutul bancar. Din nefericire, criza financiar� a lovit si segmentul creditului agricol. B�ncile au devenit extrem de reticiente, multi fermieri fiind refuzati, pentru c� nu �ndeplinesc conditiile solicitate. Dup� patru luni de la recoltare, fermierii vasluieni nu au reusit s� v�nd� prea mult din productiile obtinute. Piata se confrunt� �n continuare cu un blocaj generalizat, importante cantit�ti de floareasoarelui, porumb si gr�u r�m�n�nd pe stoc. Nimeni nu se mai arat� interesat s� achizitioneze cereale, iar jocul dintre cerere si ofert� nu mai functioneaz� din cauza lipsei de cump�r�tori. Nici atunci c�nd diversi operatori intentioneaz� s� fac� achizitii, fermierii nu au motive de bucurie. Preturile foarte mici pe care acestia le ofer� pe marf� sunt departe de a acoperi cheltuielile de productie, f�r� a mai vorbi de profit. Pentru a misca totusi piata, unele societ�ti agricole sunt dispuse s� accepte chiar si bartere, �n avantajul ambelor p�rti. Cum �n aceast� perioad� se fac preg�tirile de pentru tratamentul fazial la gr�u, orz si orzoaic�, ar fi avantajos ca �ngr�- s�mintele chimice s� poat� fi obtinute �n schimbul produselor agricole. Dac� lu�m �n considerare c� o ton� de azotat de amoniu cost� 1.400 de lei, solutia poate fi �ntr-adev�r salvatoare pentru agricultori. O explicatie a „grip�rii” circuitului agricol �n ceea ce priveste desfacerea productiei este si �n�sprirea conditiilor de creditare. B�ncile deschid extrem de greu linii de finantare, banii au devenit foarte scumpi si, �n consecint�, potentialii cump�r�tori nu dispun de lichidit�t ile necesare pentru a face achizitii. Astfel, �n acest angrenaj p�gubos sunt prinsi at�t micii produc�tori, c�t si marile societ�ti de profil, preturile practicate pe piat� fiind cu mult sub rat� profitului minim. „Noi sper�m c� piata va �ncepe s� functioneze, pentru ca produc�torii agricoli s�-si poat� comercializa stocurile pe care le detin”, a spus Gigel Crudu, directorul executiv adjunct al Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui.

Mai mult pierdem dec�t c�stig�m

Pe l�ng� faptul c� nu �si scot banii investiti pentru �nfiintarea, �ntretinerea si recoltarea unui hectar de teren arabil, fermierii „lucreaz�” din plin pe deficit. Dac� �n cazul gr�ului cultivatorii nici nu pierd, dar nici nu c�stig� vreun leu, la alte culturi, situatia este mult mai dramatic�. Spre exemplu, pentru �nfiintarea unui hectar cu porumb, costurile s-au ridicat la 1.800 lei/ hectar, la o productie medie obtinut� �n judet de 3.858 kilograme/hectar. �n toamna anului 2008, un kilogram de boabe se vindea cu 0,3 RON, venitul realizat pe un hectar ridic�ndu- se la 1.157 de lei. La un simplu calcul, fermierul pierdea la fiecare hectar nu mai putin de 643 lei. Din nefericire, situatia actual� nu este mult schimbat�, pretul unui kilogram de boabe oscil�nd �ntre 0,4,5 si 0,6 lei noi. �n ceea ce priveste cultura de floarea-soarelui, preturile au r�mas identice, implicit si „rentabilitatea” din buzunarele agricultorilor. Astfel, la un pret de v�nzare de numai 0,70 lei/kilogramul de floarea-soarelui, la o productie medie de 1.555 kilograme/ hectar, rezult� un deficit de 219 lei/hectar.

E foame de bani, b�ieti!

�n conditiile �n care campania de prim�var� se apropie cu pasi reprezi, banii obtinuti din v�nzarea product iei sunt foarte importanti pentru reluarea activit�tilor agricole. Pentru moment, agricultorii au promisiunea c� pl�tile directe pe hectar �n valoare de 100 de euro, din fondurile europene si de la bugetul de stat, vor fi efectuate p�n� �n luna martie. O alt� alternativ� pentru cei care activeaz� �n agricultur� este si posibilitatea acces�rii �n avans a 70%, din suma care urmeaz� s� fie alocat� fiec�rui fermier. Nu �n ultimul r�nd, pentru a putea demara campania de �ns�m�nt�ri de prim�var�, fermierii mai pot apela la creditul agricol, care este destinat pentru lucr�rile de �ns�m�ntare, �ntretinere si recoltare a culturilor.

Creditarea r�m�ne singura sans�

�n ultima perioad�, creditul agricol a �nceput s� reprezinte una din principalele p�rghii de finantare utilizate de c�tre lucr�torii din agricultur�. Dac� �n alti ani solicit�rile de fonduri erau nesemnificative, cu timpul, fermierii au �nceput s� constientizeze importanta acestui instrument financiar. Numai �n anul 2008, DADR Vaslui a achitat fonduri publice �n valoare de 2.346.203 lei fermierilor care au contractat credite. Subventia venit� din partea statului pentru �mprumuturile cu destinatie agricol�, echivaleaz� cu un total de 19.778.800 de lei, sum� ce reprezint� credite bancare efective. Potrivit datelor furnizate de DADR Vaslui, fondurile publice (subventia) �nseamn� 11,86%, din totalul banilor folositi �n domeniul agricol. Numai �n toamna anului trecut, au accesat credite agricole 49 de societ�ti agricole, dintre care 27 din sectorul vegetal si 22 din sectorul zootehnic.