DADR - Monitorul de Vaslui

Pe cine dam afara?!

Danut Ciobanu — Fri, 14 Aug 2009 00:00:18 +0000

Restructurare aparatului de stat – anuntat� de ministrii Guvernului Boc – nu a ajuns �nc� la serviciile deconcentrate din teritoriu. Conducerile institutiilor vasluiene nu au primit nici o adres� oficial� privind reducerile de personal, tot ce se stie fiind preluat de pe canalele massmedia. Indiferent de ministerele de care apartin, directorii deconcentratelor din judetul Vaslui sustin la unison c� grilele de personal nu sunt ocupate integral, pentru a se face fat� volumului de munc� existent. Mai mult, �n loc de trimiterea oamenilor acas�, sefii deconcentratelor apreciaz� c� ar fi nevoie s� se mai angajeze personal! Reamintim c�, �n cadrul sedintei de Guvern de miercuri, s-a hot�r�t reorganizarea ministerelor prin desfiintarea unor posturi, precum si comasarea unor agentii si institute. Desi la prima vedere ar p�rea c� dispar zeci de mii de locuri de munc�, �n realitate, se reduc mai multe posturi care, oricum, nu erau ocupate. Conform proiectului de buget pe 2009 �ntocmit de fostul Guvern, erau bugetate circa 1,5 milioane de posturi. Num�rul efectiv de bugetari la nivel national nu dep�s este, �ns�, 1,4 milioane de angajati (din diferent� se pl�teau sporuri, ore suplimentare, stimulente etc.).

Agricultura are nevoie de oameni

La aceast� dat�, �n trei servicii locale din subordinea Ministerului Agriculturii nici nu poate fi vorba de trimiterea salariatilor �n somaj. Ioan Dima, directorul Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, spune c�, �n acest moment, directia are dou� posturi vacante si alte sase suspendate. „De la noi nu se va face nici un fel de disponibilizare. �n prezent, avem nevoie de multi oameni. Spre exemplu, �n teritoriu, �n cadrul comunit�t ilor locale, avem o �nc�rcare a agentilor agricoli de numai 15%”, a precizat Dima. La Administratia National� a �mbun�t�tirilor Funciare (ANIF) – Unitatea Vaslui, situatia aproape aceeasi. Adrian Ciocoiu, directorul ANIF Vaslui, spune c� cei mai multi oameni pe care �i are �n subordine lucreaz� pe segmentul sistemului de irigatii, care va fi afectat dac� se vor face concedieri. „Nu am primit nici o adres� cu privire la reducerile de personal. Noi nu suntem agentie, dar asta nu �nseamn� c� vom fi scutiti de eventuale restructur�ri de personal. Spre norocul nostru, avem ocupat doar 70% din personal, iar dac� s-ar face reducerea de 20%, pentru un procent de 10% ar trebui s� se fac� angaj�ri”, a explicat Adrian Ciocoiu. Nevoie de m�n� de lucru este si la Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie �n Zootehnie (OARZ) Vaslui. Attila Miklos, directorul institut iei, a precizat c�, pentru sarcinile pe care le are de �ndeplinit serviciul, ar mai avea nevoie de oameni. „Din c�te am aflat, se reorganizeaz� Agentia National� de care apartinem. Vom primi noi atributii, cum ar fi cele care apartineau Autorit�tii Hipice. Noi r�m�nem ca structur� si, deocamdat�, nu vom face reduceri �n r�ndul angajatilor”, a precizat Miklos. Ilie S�rbu, ministrul Agriculturii, a anutat c� un num�r de 1.220 posturi din cadrul unit�tilor din subordinea Ministerului Agriculturii P�durilor si Dezvolt�rii Rurale vor fi desfiintate, iar 10 din cele 31 de unit�ti vor fi reduse. Ministrul a precizat c� a operat deja o reducere de 136 de posturi la nivelul aparatului de lucru al ministerului. „�n ceea ce priveste agentiile care deruleaz� fonduri europene – Agentia de Pl�ti si Interventii �n Agricultur�, Agentia de Pl�ti pentru Dezvoltare Rural� si Pescuit, Agentia National� pentru Pescuit si Acvacultur� – nu se opereaz� nici un fel de modific�ri; aici probabil va trebui s� mai oper�m angaj�ri, o discutie pe care o s� o avem �n Guvern �n perioada urm�toare”, a precizat ministrul Ilie S�rbu.

Deficit de personal si la Munc�

Si �n structurile descentralizate de la nivelul judetului Vaslui aflate �n subordinea Ministerului Muncii restructur�rile au �n coad� un mare semn de �ntrebare. Ramona Maria Mocanu, directorul Agentiei Jude- tene pentru Prestatii Sociale (AJPS) Vaslui, spune c�, �n cursul lunii trecute, a f�cut o cerere �n vederea supliment�rii personalului. „Noi avem nevoie de oameni. �n acest moment, grila de personal a agentiei este subdimensionat� comparativ cu volumul de munc� pe care trebuie s� �l acoperim”, a subliniat Ramona Mocanu. Nici la Directia de Munc� si Protectie Social� Vaslui nu s-a primit vreun document oficial referitor la restructur�rile de personal. „Astept� m Hot�r�rea de Guvern, s� vedem cum vom proceda mai departe. Din discutiile care au ap�rut �n pres�, o reducere de 20% la nivelul institutiei noastre ar �nsemna disponibilizarea a trei persoane. �ns�, este posibil ca aceste concedieri s� se fac� �n functie de caracteristica fiec�rui judet, adic� de la unele directii mai mult, de la altele mai putin”, a spus Haralambie Voicu. Posturi vacante sunt si la nivelul Inspectoratului Teritorial de Munc� (ITM) Vaslui, iar conducerea institutiei a precizat c� nu a primit nimic oficial legat de reducerile de personal. Ministrul Marian S�rbu a anuntat c� la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale vor fi comasate Agentia National� pentru Protectia Familiei, Centrul Pilot de Asistent� si Protectia Victimelor Violentei �n Familie, Centrul de Informare si Consultant� pentru Familie, Autoritatea National� pentru Protectia Drepturilor Copilului �n Agentia National� pentru Protectia Familiei si a Drepturilor Copilului. De asemenea, Inspectia Muncii va fi comasat� cu Inspectia Social�, iar institutia care va rezulta va avea cu 20% mai putine posturi. „�n total, din cele 14 structuri ale Ministerului Muncii, 10 se comaseaz� iar una se desfiinteaz�”, a declarat ministrul Marian S�rbu. „Avem o reducere total� de 1.316 postri, iar �n zilele urm�toare voi discuta cu reprezentant ii functionarilor publici si ai salariatilor din MMFPS criteriile cele mai bine, din punct de vedere social, pentru a putea s� trecem peste acest moment cu c�t mai putine costuri sociale”, a mai precizat ministrul Muncii.

The post Pe cine dam afara?! first appeared on Monitorul de Vaslui.

Danut Ciobanu — Sun, 19 Jul 2009 23:00:53 +0000

Guvernul a finalizat normele metodologice pentru punerea �n practic� a programului „Primul siloz”, care are la baza acelasi sistem de garantii guvernamentale utilizat si �n cadrul programului „Prima cas�”. Gigel Crudu, directorul coordonator adjunct al Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� Vaslui, spune c� programul este foarte asteptat de fermierii vasluieni. Un produc�tor poate depune o parte din recolta sa �ntr-un depozit, iar, �n baza acestei depuneri, depozitul �i d� un certificat, care este garantat de Fondul de Garantare. Cu acest certificat de depozit, fermierii se pot duce la b�nci pentru a contracta banii necesari. Ministerul Agriculturii urmeaz� s� �ntocmeasc� o baz� de date cu toate silozurile care exist� �n Rom�nia si va face licentierea acestora. La r�ndul lui, Ministerul Finantelor Publice va capitaliza cu 10 milioane de euro acest fond de garantare agricol, care va sta la baza garant�rii certificatelor de depozit pe care ei le fac. „Prin acest program, nu s-ar mai vinde productia direct dup� recoltare, c�nd pretul este mic. Se poate astepta un moment mai bun de pe piat�, pentru a scoate profit. Prin mecanismul de emitere a certificatelor care se pot depune ca garantii, fermierii vor putea contracta credite agricole. De asemenea, productia va putea fi depozitat� �n conditii corespunz�toare”, a spus Gigel Crudu.

Creditarea, la p�m�nt

�n ultima perioad�, tot mai putini fermieri reusesc s� acceseze �mprumuturi �n vederea sustinerii productiei agricole. Potrivit datelor Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, �n lunile aprilie si mai, numai 20 de produc�tori au �nregistrat contracte de creditare. Dac� societ�tile agricole puternice se mai pot apropia de b�ncile comerciale pentru a negocia un credit, micii fermieri nu mai au nici o sans�. Din cauza �n�spririi politicilor de creditare, institutiile financiare solicit� clientilor un portofoliul de condition�ri tot mai greu de �ndeplinit. �n primul r�nd, au crescut foarte mult exigentele �n ceea ce priveste garantiile oferite de c�tre solicitanti. Garantiile imobiliare, terenurile sau alte mijloace agreate de c�tre b�nci sunt evaluate la o valoare inferioar� celei din anul trecut. �n acest fel, multi fermieri nu se mai calific� pentru obtinerea �mprumutului, sau primesc mai putini bani dec�t suma solicitat�. �n primile cinci luni din 2009, DADR Vaslui a acordat fonduri publice conform Legii nr. 150/2003 privind creditul agricol, �n valoare de 8.747.846 lei. Din suma total�, 2.018.903 lei au mers pentru finantarea produc�torilor din domeniul zootehnic, iar 6.728.943 lei la cultura mare.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Danut Ciobanu — Mon, 13 Jul 2009 23:00:59 +0000

Directia pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui coordoneaz� o campanie de informare �n mediul rural, �n colaborare cu Oficiul Judetean de Consultant� Agricol�, Oficiul Judetean pentru Ameliorare si Reproductie �n Zootehnie, Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si a Materialului S�ditor. Actiunea const� �n deplasarea �n comunele judetului a personalului de conducere si de specialitate pentru organizarea unor �nt�lniri cu fermierii, produc�torii agricoli, potentiali beneficiari ai fondurilor europene prin Programul National de Dezvoltare Rural�, reprezentanti ai autorit�tilor locale. Scopul acestor �nt�lniri �l constituie consilierea cu privire la acccesarea fondurilor europene, forme de sprijin financiar pentru produc�torii agricoli, sprijinirea constituirii de asociatii si grupuri de produc�tori, creditarea productiei agricole si identificarea problemelor cu care se confrunt� produc�torii agricoli. Au fost prezentate �n detaliu m�surile din PNDR: 141 – Sprijinirea fermelor de semi-subzistent�, 112 – Instalarea tinerilor fermieri, 142 – despre grupurile de produc�tori. Sau distribuit pliante de informare si reviste de specialitate. �n lunile mai – iunie 2009, actiunile de informare s-au efectuat �n 22 de comune: Cod�esti, Grivita, Alexandru Vlahut�, D�nesti, Dragomiresti, Tutova, Pochidia, Ivesti, Pogonesti, M�lusteni, Banca, Bl�gesti, Crestesti, Hoceni, Dimitrie Cantemir, P�dureni, G�rceni, Pungesti, Poienesti, Laza, Lipov�t, Bogdana. Num�rul total de participanti a fost de 233 persoane. „Num�rul de participanti a variat de la 1 la 50 de persoane, de aceea, succesul campaniei depinde foarte mult de modul �n care prim�ria se implic� �n anuntarea si convingerea potentialilor beneficiari s� participe la �nt�lnirile organizate”, precizeaz� biroul de pres� al DADR Vaslui.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Danut Ciobanu — Mon, 29 Jun 2009 22:30:33 +0000

Ieri, specialistii din cadrul Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui au finalizat nou� dosare privind acordarea desp�gubirilor pentru rom�nii din Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Hertei. Valoarea total� a desp�gubirilor �n ceea ce priveste terenurile se ridic� la suma de 210.924 lei. De asemenea, DADR a mai finalizat alte trei solicit�ri venite din partea cet�tenilor din cele trei foste regiuni rom�nesti, valoarea daunelor pentru terenuri fiind de 81.602 lei. Potrivit Legii nr. 290/2003, se acord� desp�gubiri sau compensatii cet�tenilor rom�ni pentru bunurile proprietate ale acestora sechestrate, retinute sau r�mase �n Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Hertei, ca urmare a st�rii de r�zboi si a aplic�rii Tratatului de Pace �ntre Rom�nia si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris �n data de 10 februarie 1947. Gigel Crudu, director coordonator adjunct la DADR Vaslui, a spus c� �n viitorul apropiat mai sunt asteptate aproximativ 10 solicit�ri din partea cet�tenilor rom�ni, pentru acordarea de compensatii. �Cererile se depun la Prefectura Vaslui, unde se analizeaz� dac� cet�tenii �n cauz� au dreptul la desp�gubiri. Dac� documentatiile sunt acceptate, se �ntocmeste un referat �n vederea evalu�rii terenurilor�, a prcizat . Un alt referat este directionat c�tre Inspectoratul Judetean �n Constructii, unde se evalueaz� valoare cl�dirilor. Ulterior, se face un dosar comun cu valoarea total� a compensatiilor, care este trimis de c�tre autorit�tile locale la Bucuresti.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Danut Ciobanu — Tue, 16 Jun 2009 23:15:44 +0000

Acesta a fost mesajul lansat, ieri, de c�tre sefii de exploatatii din judet la �nt�lnirea cu noua conducere a Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) si ai Institutiei Prefectului Anul acesta, seceta a diminutat productiile de gr�u si rapit� cu aproximativ 50%, iar �n aceste conditii, profiturile vor fi inexistente, fermierii risc�nd s� nu mai poat� relua un nou ciclu agricol. S-au auzit cuvinte precum „dezastru”, „decapitarea agriculturii”, „colaps” si „iesire �n strad�”. Fermierii au cerut autorit�tilor s� fac� lobby la Guvern pentru a obtine desp�gubiri. „S� fie clar, nu dorim s� iesim �n strad�, dar acesta poate fi la un moment dat singura solutie. Am f�cut un memoriu, unde am precizat cu date exacte care ne sunt pagubele si ce repercusiuni vor fi dac� nu suntem sprijiniti. Nu e nimic exagerat, iar cei care doresc s� se conving� c�t de disperat� e situatia, sunt asteptati pe teren”, a declarat Ioan Nechifor, presedintele Asociatiei Cultivatorilor de Cereale „Grup Est” Vaslui. Alti fermieri au venit cu exemple concrete: „Am preconizat s� obtin 4.000 – 4.500 de kg la hectar si obtin doar jum�tate. Dup� ce pl�tesc imputurile si arenda, nu-mi mai r�m�ne nimic. Cu ce s� preg�tesc din nou terenul pentru �ns�m�ntat? Ar trebui s� v�nd gr�ul cu 1 leu pe kilogram, dar cred sigur c� si anul �sta pretul va fi la jum�tate. Nu cersim, vrem doar s� fim sprijiniti s� trecem cu bine peste acest� perioad� nefast�”, a spus Dan Hurduc�, seful unei exploatatii. Ioan Dima, directorul general al DADR Vaslui, a asigurat fermierii c� memoriul lor va ajunge la Minister si la Guvern si c� va face tot ce depinde de acest� institutie pentru a-i sprijini.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Criza bate productia

Danut Ciobanu — Thu, 11 Jun 2009 00:00:30 +0000

Creditarea sectorului agricol vasluian este �n mare suferint�. �n ultimele dou� luni, doar 20 de lucr�tori din agricultur� au parafat contracte cu institutiile financiare. Dac� marile societ�ti mai pot ajunge la o �ntelegere cu b�ncile �n vederea acces�rii de �mprumuturi, micii fermieri nu au nici o sans�. Garantiile solicitate de b�nci sunt greu de oferit si, astfel, multi fermieri nu se calific� sau primesc prea putini bani. Din acest „joc” financiar nu trebuie exclus� nici capacitatea clientilor de rambursare a creditului. �n conditiile unui ciclu de productie lung si a secetei, care a calamitat zeci de hectare de culturi, acumul�rile de capital sunt minime. Criza financiar� este pe cale s� blocheze total creditarea destinat� sectorului agricol. �n ultima perioad�, tot mai putini fermieri reusesc s� acceseze �mprumuturi �n vederea sustinerii productiei agricole. Potrivit datelor Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, �n lunile aprilie si mai, numai 20 de produc�tori au �nregistrat contracte de creditare. Dac� societ�tile agricole puternice se mai pot apropia de b�ncile comerciale pentru a negocia un credit, micii fermieri nu mai au nici o sans�. Din cauza �n�spririi politicilor de creditare, institutiile financiare solicit� clientilor un portofoliul de condition�ri tot mai greu de �ndeplinit. �n primul r�nd, au crescut foarte mult exigentele �n ceea ce priveste garantiile oferite de c�tre solicitanti. Garantiile imobiliare, terenurile sau alte mijloace agreate de c�tre b�nci sunt evaluate la o valoare inferioar� celei din anul trecut. �n acest fel, multi fermieri nu se mai calific� pentru obtinerea �mprumutului sau primesc mai putini bani dec�t solicit�. O variant� pentru operatorii economici este Fondul de Garantare a Creditului Rural, �ns�, din cauza derul�rii greoaie a programului, foarte putini fermieri apeleaz� la acest� facilitate. O alt� explicatie a c�derii credit�rii �n domeniul agricol este si capacitatea financiar� a fermierilor de a rambursa �mprumutul. Spre deosebire de zootehnie, unde ciclul de productie este scurt si se pot scoate bani destul de repede, �n sectorul vegetal, veniturile se obtin �ntr-o perioad� mai �ndelungat�. Dac� lu�m �n considerare si seceta sever� care a calamitat suprafete importante de culturi agricole, returnarea unui credit devine aproape imposibil�.

Sprijin fianciar de 30%

�n anul 2009, DADR Vaslui a acordat, conform Legii nr. 150/2003 privind creditul agricol, fonduri publice �n valoare de 8.747.846 lei. Din suma total�, 2.018.903 lei au mers pentru finantarea produc�torilor din domeniul zootehnic, iar 6.728.943 lei la cultura mare. �n Monitorul Oficial nr. 349 din 26 mai, a fost publicat� HG nr. 615/2009 care reglementeaz� nivelul fondurilor publice, ce se acord� la creditele agricole pentru productie. „Pentru creditele contractate �n acest an se acord� un sprijin financiar �n cuantum de 30% din valoarea creditului pentru activit�ti curente. Procentul este unitar pentru toate tipurile de culturi, plantatii si specii de animale”, a precizat Loredana Enea, director coordonator adjunct �n cadrul DADR Vaslui. Pentru a beneficia de acest sprijin financiar, produc�torii agricoli trebui s� �ntocmeasc� devize tehnologice pe culturi sau pe specii de animale, care se vor viza �n prealabil de specialistii de la DADR Vaslui. Ulterior, acestia se vor prezenta la b�ncile comerciale, de unde vor procura o cerere de credit, care va fi vizat� de specialistii DADR. �mpreun� cu cererea si devizul tehnologic semnat, produc�torii agricoli se vor prezenta din nou la banc�, unde vor contracta creditul necesar pentru desfasurarea activit�tii curente de productie. �n termen de 10 zile lucr�toare de la �ncheierea contractului cu banca comercial�, acesta va trebui �nregistrat la DADR. Creditele se acord� pe o perioad� de maxim 360 zile. Dup� ramburasarea integral� a creditului, fermierii vor �ntocmi o documentatie care se va depune la DADR, �n vederea obtinerii fondurilor publice.

The post Criza bate productia first appeared on Monitorul de Vaslui.

Seceta a afectat 43.770 de hectare

Danut Ciobanu — Mon, 08 Jun 2009 23:30:44 +0000

P�n� la aceast� dat�, la Directia pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui au fost depuse dosare de daune pentru o suprafat� de 43.770 hectare. Din totalul suprefetei afectate, 31.112 hectare sunt sem�nate cu gr�u, 12.244 hectare cu rapit�, 366 hectare cu orz, 10 hectare cu orzoaic� si 28 hectare cu triticale. �n data de 29 mai, DADR Vaslui a f�cut o informare detaliat� la Ministerul Agriculturii cu situatia creat� de seceta excesiv� si persistent� �n timp de la nivelul judetului Vaslui. Gigel Crudu, director coordonator adjunct la DADR Vaslui, a spus c� pe m�sur� ce fermierii vor depune alte dosare, situatia suprafetelor afectate va fi reactualizat� la minister. C�t priveste precipitatiile c�zute �n ultimele zile, acestea sunt capitale pentru buna vegetatie a culturilor agricole. �Pentru culturile de toamn�, ploile au venit cu �nt�rziere si se vor �nregistra pierderi la productia de cereale. �n ceea ce priveste culturile de prim�var�, volumul precipitatiilor este suficient pentru moment, dar mai sunt necesare si alte ploi�, a spus Gigel Crudu.

The post Seceta a afectat 43.770 de hectare first appeared on Monitorul de Vaslui.

Danut Ciobanu — Tue, 02 Jun 2009 22:30:56 +0000

�n baza Ordinului Ministrului Agriculturii nr. 264 din 27 aprilie 2009, Directia pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� Vaslui, �n colaborare cu Oficiul Judetean de Consultant� Agricol� Vaslui, Oficiul Judetean pentru Ameliorare si Reproductie �n Zootehnie Vaslui, Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si a Materialului S�ditor Vaslui, desf�- soar� o campanie de informare �n toate comunele judetului Vaslui. Actiunea vizeaz� consilierea fermierilor, precum si a potentialilor beneficiari de fonduri nerambursabile din mediul rural cu privire la acccesarea fondurilor europene prin Programul National de Dezvoltare Rural�, forme de sprijin financiar pentru produc�torii agricoli si identificarea problemelor cu care se confrunt�. Astfel, vineri 29 mai, �n localitatea Grivita, a avut loc o �nt�lnire informativ�, la care au participat legumicultori din comun� si alte grupuri de produc�tori. Au fost prezentate informatii legate de avantajele constituirii grupurilor de produc�tori si pasii care trebuie parcursi, precum si alte informatii legate de oportunit�tile de finantare din FEADR. La �nt�lnire a fost prezent si Malos Gabriel, consilier �n cadrul Ministerului Agriculturii. La sf�rsitul acestei s�pt�m�ni, actiunea va continua de informare va continua cu o actiune similar� �n comuna Alexandru Vlahut�.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Dezastre cu repetitie

Danut Ciobanu — Sun, 10 May 2009 22:00:38 +0000

Prognozele meteo pentru aceast� var� sunt alarmante. La sf�rsitul lunii mai, seceta se va acentua �n estul Moldovei, iar pierderile de productie estimate se vor ridica la peste 30%. Lipsa precipitatiilor va afecta at�t culturile de toamn� (gr�u, orz, orzoaic�, rapit�), c�t si cele de prim�var� (porumb, floarea-soarelui etc). �n acest context, asigurarea culturilor este esential� pentru supravietuirea societ�tilor agricole si a micilor fermieri. Conform legii, doar produc�torii care au �ncheiate polite cu firmele de asigur�ri vor primi desp�gubiri din partea statului. Din nefericire, nici seceta devastatoare din 2007, nici falimentul iminent al sectorului agricol nu au schimbat „cutumele” din sistem. �n judetul Vaslui, peste 30.000 hectare de culturi agricole de toamn� nu au fost puse la ad�post financiar. Aproape 4 din cele 7 milioane de hectare arabile ale Rom�niei vor fi afectate de seceta anuntat� pentru sf�rsitul lunii mai. Potrivit reprezentant ilor sindicatelor din agricultur�, cele mai afectate zone vor fi sudul t�rii, estul Moldovei si Dobrogea. Perioada de secet� va �ncepe la sf�rsitul lunii mai, se va manifesta p�n� �n luna august si va afecta majoritatea culturilor din tar�. Lipsa precipitatiilor si a �ngr�s�mintelor ar putea duce la o pierdere a productiei de peste 30% la cereale si la principalele culturi de prim�var�. La nivelul judetului Vaslui, culturile de toamn� (gr�u, orz, orzoaic�, rapit�) au o vegetatie bun�, �ns�, �n acest� perioad�, consumul de ap� al plantelor este foarte mare. �ns� nivelul precipitatiilor �nregistrate �n perioada de iarn� nu a fost suficient de mare pentru a asigura rezerve pentru un interval mai lung de timp. Insuficient a apei �n perioada urm�toare are o influent� negativ� nu numai asupra cresterii plantelor, ci si asupra des�v�rsirii procesului de formare a spicului. Din aceast� cauz�, spicul format �n asemenea conditii poart� un num�r mult mai mic de spiculete si, prin urmare, va sc�dea productia. O problem� si mai grav� este �n cazul culturilor de prim�var� (porumb, floarea- soarelui etc). �n stratul superficial al solului nu este suficient� umiditate, ceea ce �mpiedic� germinarea si, implicit, r�s�rirea semintelor.

Peste 30.000 hectare neasigurate

Potrivit datelor oferite de c�tre Directia pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, dintr-un total de 89.999 de hectare �ns�m�ntate cu culturi de toamn�, au fost asigurate numai 57.890 hectare. Restul suprafet ei, care totalizeaz� 31.499 hectare, nu a fost asigurat� si, �n cazul unor fenomene naturale extreme, nu vor fi acordate desp�gubiri. Din p�cate, nici seceta devastatoare din cursul anului 2007, nici falimentul iminent cu care s-au confruntat sectorul agricol nu i-au convins pe toti fermieri s�-si asigure culturile. De fiecare dat� c�nd au avut loc fenomene meteorologice extreme, statul s-a sesizat si a declarat zonele respective ca fiind calamitate. �n consecint�, autorit�t ile au pompat sume imense de la bugetul public �n vederea achit�rii desp�gubirilor pentru culturile agicole asigurate. �n schimb, fermierii care nu si-au securizat culturile nu au primit nici un leu cu titlu de desp�gubiri. Cu toate acestea, o parte din lucr�torii din agricultura local� nu au �nv�tat lectia dur� din 2007 si perpetueaz� un tip de mentalitate str�in de agricultura modern�. Mai mult, potrivit legii arend�rii aflat� �n vigoare, arendasii au obligatia s�-si asigure toat� suprafat� pe care o lucreaz�. �ns�, �n prezent, la nivelul judetului Vaslui sunt foarte multe societ�t i comerciale care exploateaz� terenuri agricole �n arend� si nu au �ncheiate polite de asigurare. Cum actul normativ nu mentioneaz� institut iile care ar trebui s� fac� verific�rile �n teren si, �n caz de nerespectare a legii, s� aplice sanctiuni contravent ionale, nimeni nu se sesizeaz�.

The post Dezastre cu repetitie first appeared on Monitorul de Vaslui.

Agricultura, amenintata de seceta

Danut Ciobanu — Tue, 28 Apr 2009 00:10:00 +0000

Seceta pune �n pericol anul agricol 2008 – 2009. Precipitatiile din ultimele abia au udat p�m�ntul, �n conditiile �n care zilele urm�toare sunt decisive pentru fermieri. Culturile de toamn� (gr�u, orz, orzoaic�) s-au dezvoltat satisf�c�tor, �ns�, dac� nu plou� �n cel mai scurt timp, plantele vor pierde foarte mult la formarea spicului. Pericolul mai mare este la culturile de prim�var� (floarea-soarelui, porumb etc.), la care se fac sem�n�turi �n aceste zile. Semintele sunt „puse ca �ntr-un sac” si nu dispun de umiditate �n stratul superficial al solului, pentru a r�s�ri. Din nefericire, prognozele meteorologice pentru lunile viitoare nu sunt deloc �ncurajatoare. Potrivit specialistilor, seceta s-ar putea instala din nou �n partea de sud si sud-est a t�rii, �ncep�nd cu luna mai. Este un scenariu sumbru, care risc� s� arunce sectorul agricol local �n faliment. Cu fiecare zi care trece, seceta pune st�p�nire pe teritoriul judetului Vaslui. P�- m�ntul a devenit tare ca piatra, iar fermierii se pl�ng c� le este imposibil s� realizeze lucr�rile de �ns�m�ntare. Potrivit datelor oferite de c�tre Directia pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, ploile c�zute �n ultimele zile sunt total insuficiente si, practic, din teritoriu nu au putut fi prezentate nici un fel de raport�ri. Pentru monitorizarea precipitatiilor, la nivelul judetului functioneaz� 48 de statii pluviometrice, care apartin Apelor Rom�ne. „Cantit�tile de precipitatii care au c�zut sunt foarte mici, de 0,2 – 0,3 litri pe metrul p�trat. Din aceast� cauz�, nici nu sunt �nregistrate”, ne-a declarat un specialist. De altfel, urm�toarele 10 zile sunt vitale pentru dezvoltarea �n bune conditii a culturilor agricole. P�n� �n prezent, culturile de toamn� – gr�u, orz, orzoaic�, rapit� – au o vegetatie bun�, �ns� �n acest� perioad� consumul de ap� al plantelor este foarte mare. Din nefericire, nivelul precipitatiilor �nregistrate �n perioada de iarn� nu a fost suficient de mare, pentru a asigura rezerve pentru un interval mai lung de timp. „Insuficienta apei �n perioada urm�toare are influent� negativ� nu numai asupra cres- terii plantelor, ci si asupra des�v�rsirii procesului de formare a spicului. Din aceast� cauz�, spicul format �n asemenea conditii poart� un num�r mult mai mic de spiculete si, prin urmare, scade productia”, explic� Gigel Crudu, director executiv adjunct la DADR Vaslui. De altfel, �nc� de la �nceputul lunii aprilie, fermierii au spus c� plantele sunt rahitice si dezvoltate neuniform. „Chiar dac� am respectat �ntocmai lantul tehnologic, vom avea pierderi mari dac� nu va ploua �n scurt timp”, spune un fermier din zona Stefan cel Mare – Vulturesti. O problem� si mai mare este �n cazul culturilor de prim�var�, care se seam�n� �n aceste zile (porumb, floareasoarelui etc). �n stratul superficial al solului nu este suficient� umiditate, ceea ce �mpiedic� germinarea si, implicit, r�s�rirea semintelor. �n acest� situatie, t�ranii vor primi cea mai mare lovitur�, pentru c� principala cultur� pe care se bazeaz� acestia �n sustinerea gospod�riilor individuale este porumbul.

Frigul blocheaz� sem�natul

�n aceast� prim�var�, evolut ia temperaturilor nu a respectat mediile multianuale, astfel �nc�t declansarea actiunii de sem�nat la porumb si floarea- soarelui a fost �nt�rziat� cu circa 10 – 15 zile. Pentru anul curent, programul de �ns�m�n- tare este de 179.676 hectare, din care au fost sem�nate 50.856 hectare, reprezent�nd doar 28%. Conform datelor DADR Vaslui, agriculturii vasluieni au �ncheiat sem�natul la maz�re, fasole, ceap�, usturoi, legume r�d�cinoase, mustar, ov�z, sfecl� de zah�r si cartofi timpurii si de var�. „�nt�rzierile s-au �nregistrat la floareasoarelui si porumb ca urmare a temperaturilor sc�zute din sol, care au dus la o �nt�rziere a demar�rii campaniei de sem�nat”, a explicat Gigel Crudu. Astfel, p�n� la data de 22 aprilie, la florea-soarelui au fost sem�nate 26.911 hectare, dintrun program de 38.907 hectare. La porumb, au fost �ns�- m�ntate 8.789 hectare, dintr-un program de 97.928 hectare. „Apreciez c�, �n aceste zile, se va �ncheia sem�natul la floareasoarelui, iar p�n� la 10 – 15 mai, si sem�natul porumbului”, a conchis Crudu.

The post Agricultura, amenintata de seceta first appeared on Monitorul de Vaslui.

Motorina subventionata pentru tarani

Danut Ciobanu — Sun, 12 Apr 2009 23:15:58 +0000

Lucr�torii din agricultura vasluian� mai au la dispozitie aproape trei s�pt�m�ni pentru a solicita motorina subventionat� pentru lucr�rile din campania de prim�var�. P�n� �n prezent, �n judetul Vaslui au fost aprobate 2.450 de cereri, pentru o cantitatea de peste 1,4 milioane litri de motorin�. Principalii beneficiarii ai sprijinului financiar sunt micii produc�tori, care urmeaz� s� �ns�m�nteze suprafete �ntinse cu culturi de prim�var�. Potrivit datelor Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, din programul de 97.463 hectare la porumb, 84.633 apartin t�ranilor, iar din programul de 38.599 hectare la floarea soarelui, 25.318 hectare vor fi sem�nate de micii fermieri. Reamintim c�, �ncep�nd din 17 februarie, produc�torii agricoli din judetul Vaslui pot depune cereri pentru obtinerea de motorin� subventionat� cu 1 leu/litru, respectiv 39 litri/ hectar. Potrivit reglement�rilor �n vigoare, ajutorul se acord� numai pentru suprafetele mai mari de un hectar, pentru �nfiintarea culturilor agricole de prim�var�. Pentru accesarea combustibilului subventionat, lucr�torii din agricultur� trebuie s� depun� o cerere la prim�riile de care apartin. Documentatia va cuprinde o copie de pe buletinul de identitate sau cartea de identitate si o adeverint� �n care s� se specifice suprafata agricol� total� pe care o exploateaz� solicitantul. �n cazul persoanelor juridice, acestea trebuie s� aib� la dosar certificatul de �nmatriculare, precum si adeverinta de la prim�rie. Adeverintele pentru motorin� vor putea fi ridicate de la sediul DADR Vaslui, de c�tre solicitanti, prestatorii de servicii, reprezentantii DADR �n teritoriu, inginerii si agentii agricoli de la prim�rii.

The post Motorina subventionata pentru tarani first appeared on Monitorul de Vaslui.

Danut Ciobanu — Mon, 06 Apr 2009 22:00:22 +0000

Solicitarea sindicalistilor din industria chimic� de a se acorda un sprijin financiar agricultorilor pentru procurarea de �ngr�s�minte nu a primit r�spuns afirmativ din partea Uniunii Europene (UE). „Practic, nu se poate iesi acum din zona negocierilor cu UE, schemele de sprijin pentru fermieri dup� perioada de aderare a Rom�niei fiind stabilite �nc� din momentul discut�rii capitolului agricultur�. Mai mult, din anul 2010, vom r�m�ne f�r� subven- tiile din bugetul national, �n conditiile �n care sprijinul acordat pe unitatea de suprafat� va creste la nivelul t�rilor cele mai vechi din UE”, au precizat reprezentant ii Ministerului Agriculturii. Potrivit specialistilor din sectorul agricol, administrarea de �ngr�s�minte la culturile agricole conduce la obtinerea unei productii mai mari cu p�n� la 40%. Mai mult, dac� culturile nu sunt fertilizate nici �n toamn�, nici �n a doua decad� a iernii, pierderile ajung p�n� la 60%. Spre exemplu, la un hectar de gr�u care este fertilizat conform standardelor tehnologice se poate obtine �n medie o productie de 4.00 kilograme.

Fertiliz�ri pe 60% din suprafat�

Conform datelor Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� Vaslui, la sf�rsitul lunii martie au fost fertilizate 41.028 hectare, cea ce reprezint� 61% din suprafata total� sem�nat� cu gr�u, orz si orzoaic�. La preturile care se practic� �n prezent pe piat�, pentru ferilizarea unui hectar este nevoie de 300 lei, ceea ce �nseamn� 200 kilograme de substant� brut�. De altfel, zvonul acord�rii subventiei pentru �ngr�s�minte a determinat combinatele chimice s� calce pe acceleratia scumpirilor si au ridicat cu circa 15% pretul la �ngr�s�minte. �n prezent, un kilogram de azotat de amoniu se vinde cu 1,5 lei cu tot cu taxa pe valoarea ad�ugat�. Ureea este si mai scump�, circa 2 lei pe kilogram, �n timp ce �ngr�s�- mintele complexe pentru legumicultur� au ajuns la 4 lei pe kilogram. De asemenea, pesticidele s-au scumpit �ntre 10 si 40%.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Danut Ciobanu — Mon, 06 Apr 2009 22:00:06 +0000

Agricultorii vor primi la timp toate subventiile promise si prev�zute �n buget au anuntat reprezentantii Ministerului Agriculturii. Specialistii din domeniul agricol au precizat c� se fac eforturi extraordinare cu noua echip� de la Agentia de Pl�ti si Interventie �n Agricultur�, pentru a efectua pl�tile la timp. Conducerea ministerului de resort i-a avertizat pe sefii directiilor agricole judetene care au pl�tit mai putini bani pentru subventia de motorin� c� vor fi demisi s�pt�m�na viitoare. Ministerul Agriculturii va avea bani pentru toate pl�tile promise, chiar dac� Guvernul va lua temporar, sub form� de �mprumut, din visteria acestuia aproape dou� miliarde de lei.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Marea neinformare

Danut Ciobanu — Mon, 06 Apr 2009 22:00:02 +0000

Sectorul agricol este un capitol necunosut pentru foarte multe administratii locale din judetul Vaslui. P�n� la aceast� dat�, 35 de comune nu au �nregistrat nici o cerere pentru achizitionarea de motorin� subventionat� cu 1 leu/litrul. Chiar dac� au fost informate periodic si au responsabilit�ti directe �n aceast� problem�, prim�riile nu au f�cut nici un efort �n vederea inform�rii t�ranilor, desi, pentru acest an, sunt pusi la b�taie peste 3,5 milioane litri de motorin� pentru realizarea lucr�rilor de prim�var�. Sprijinul financiar acordat pentru achizitionarea motorinei pentru lucr�rile agricole de prim�var� este o enigm� pentru multe administratii locale. Nu mai putin de 35 de comune din judetul Vaslui nu au �nregistrat nici o cerere pentru accesarea subventiei de 1 leu/litru pentru carburant i. Chiar dac� au fost informate periodic de c�tre reprezentant ii Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, prim�riile comunale nu au f�cut nici o campanie de informare a fermierilor. Astfel, peste 3,5 milioane de litri de motorin� asteapt� s� fie preluati de lucr�torii din agricultur�. Ar putea, la fel de bine, s� fie si 10 milioane de tone, pentru c� t�ranii habar nu au de existenta acestei subventii. Iar vina nu este a lor, ci a autorit�tilor comunale. Dar nu toti factorii cu rol �n aceast� problem� au ochii �nchisi. P�n� �n prezent, �n judetul Vaslui au fost aprobate 2.183 de cereri, pentru o cantitatea de 1.178.570 litri de motorin�. Principalii beneficiarii ai sprijinului financiar sunt micii produc�tori, care urmeaz� s� �ns�m�nteze suprafete �ntinse cu culturi de prim�var�. Potrivit datelor DADR Vaslui, din programul de 97.463 hectare la porumb, 84.633 apartin t�ranilor, iar din programul de 38.599 hectare la floarea-soarelui, 25.318 hectare vor fi sem�nate de micii fermieri.

Ce trebuie s� fac� t�ranii?

�ncep�nd de marti, 17 februarie, produc�torii agricoli din judetul Vaslui pot depune cereri pentru obtinerea de motorin� subventionat� cu 1 leu/litru, respectiv 39 litri/hectar. Potrivit reglement� rilor �n vigoare, ajutorul se acord� numai pentru suprafetele mai mari de un hectar, pentru �nfiintarea culturilor agricole de prim�var�. Pentru accesarea combustibilului subventionat, lucr�torii din agricultur� trebuie s� depun� o cerere la prim�riile de care apartin. Documentat ia va cuprinde o copie de pe buletinul de indentitate sau cartea de identitate si o adeverint� �n care s� se specifice suprafata agricol� total� pe care o exploateaz� solicitantul. �n cazul persoanelor juridice, acestea trebuie s� aib� la dosar certificatul de �nmatriculare, precum si adeverint a de la prim�rie. Adeverint ele pentru motorin� vor putea fi ridicate de la sediul DADR Vaslui de c�tre solicitant i, prestatorii de servicii, reprezentantii DADR �n teritoriu, inginerii si agentii agricoli de la prim�rii.

The post Marea neinformare first appeared on Monitorul de Vaslui.