Octavian Andronic

The post Hai la vot! first appeared on Monitorul de Vaslui.

Partide

Lista democrat-liberalilor este deschisă de prim-vicepresedintele PD-L Theodor Stolojan, urmat de fostul ministru al Justitiei Monica Macovei, jurnalistul Traian Radu Ungureanu, fostul consilier prezidential Cristian Preda, actualii europarlamentari Marian Jean Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Bodu, Constantin Luhan, Rares Niculescu, avocatul Oana Antonescu, Constantin Dumitriu, Dragos Florin David, Elvira Andronescu, Alexandru Nazare si Călin Rus. „Lista îmbină profesionalismul si capacitatea de a reprezenta interesele României în PE“, a sustinut presedintele partidului, Emil Boc, care a adăugat că PDL îsi propune să trimită cât mai multi reprezentanti în Parlamentul European si, implicit, în grupul popularilor europeni. Lista candidatilor PSD+PC pentru euroalegeri este deschisă de Adrian Severin, urmat de Rovana Plumb, Ioan Mircea Pascu, Adriana Ticău, Daciana Sârbu, Corina Cretu, Victor Bostinaru, Sabin Cutas (PC), Cătălin Sorin Ivan. Printre candidati se mai numără Viorica Dăncilă, Minodora Cliveti, Aristide Roibu, Viorel Marian Dragomir, Marius Oprescu, Alin Lucian Antochi, Lucian Bălut. Presedintele PSD, Mircea Geoană, sustine că lista cu candidatii pentru alegerile europarlamentare transmite, având în vedere component a sa, un mesaj de competentă si de specializare. „Dorim să avem la acest scrutin electoral 40% din voturile românilor si să dăm Parlamentului European cei mai buni 15 bărbati si femei pentru România pe care social-democratia îi poate furniza astăzi“, afirma, la începutul campaniei electorale, Geoană, care a adăugat că de scorul la euroalegeri va depinde si nominalizarea comisarului european din partea României. Lista liberalilor pentru euroalegeri este deschisă de Norica Nicolai, care este urmată de Adina Vălean, Renate Weber si Ramona Mănescu, ultimele trei fiind si în prezent membre ale PE. Următoarele locuri sunt ocupate de Cristian Busoi, Ben-Oli Ardelean, Ovidiu Silaghi, Mogor Csibi, Cătălin Turliuc, Cristian Cojocaru, Ionel Muscalu, Iulian Surugiu, Radu Puscariu si Eduard Hellvig. „Suntem pregătiti să trimitem, de această dată, mai multi parlamentari liberali care să reprezinte, cu succes, România în Europa“, declara presedintele PNL, Crin Antonescu, care preciza că liberalii doresc să obtină circa 20% dintre voturi la euroalegeri. Uniunea Democrată Maghiară din România si Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania au decis să participe împreună la euroalegeri, prezentând o listă a „solidaritătii maghiare“. Lista este deschisă de episcopul Laszlo Tokes, candidat din partea CNMT, urmat de Gyula Winkler si Sogor Csaba, ambii de la UDMR, care sunt si în prezent europarlamentari din partea acestei formatiuni. Locul 4 este ocupat de un alt reprezentant al CNMT, Zsolt Szilagyi, iar locul 5 de un candidat din partea organizat iei de tineret a UDMR, Peter Kovacs. Presedintele UDMR, Marko Bela, s-a arătat optimist în ceea ce priveste rezultatul acestor alegeri. „Sunt convins că această listă va avea sustinerea integrală a maghiarilor din România“, a declarat el. Bela a sustinut că o variant㠄realist㓠este cea în care există trei candidati eligibili. Desi a lăsat pe ultima sută de metri întocmirea si depunerea listelor, PRM a reusit să vină cu un candidat surpriză, George Becali. Presedintele Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, a anuntat că omul de afaceri Gigi Becali a aderat la partidul său, urmând să candideze la europarlamentare de pe pozitia a doua a listei PRM. Liderul PRM a sustinut că nu i-a făcut propunerea lui Becali din „ratiuni electorale“ ci si-a făcut datoria de onoare fată de acesta, oferindu-i locul al doilea pe listă, „un loc pe care îl merită cu prisosintă“. „Cu sau fără Gigi Becali noi am fi intrat în PE“, a afirmat Corneliu Vadim Tudor, care este încrezător în sansele PRM, partidul urmând să obtină, în opinia sa, cel putin cinci mandate de europarlamentar. Ulterior, cele două formatiuni au încheiat un pact electoral potrivit căruia PRM si PNG-CD se angajează să colaboreze „exemplar“ la euroalegeri, fiind practic două partide, dar cu un singur electorat. Pe lista candidatilor PRM pentru PE se mai află Dan Ciprian Tănăsescu, fiul fostului senator Dan Claudiu Tănăsescu, Eugen Mihăescu, Angela Bălan, Dumitru Avram si Dan Zamfirescu. Presedintele PNTCD, Marian Petre Milut, deschide lista de candidati ai partidului pentru euroalegeri. El este urmat de Eugen Moiescu, Florin Diaconu, Mircea Scheau, Ana Comănescu, Dorin Caba si Marius Popovici. „Candidatii PNTCD pentru alegerile europarlamentare sunt oameni cu experientă politică si economică si sunt recunoscuti la nivel european ca specialisti în domeniile lor“, a declarat Marian Petre Milut. Presedintele PNTCD sustine, totodată, că, la alegerile europarlamentare, partidul său va obtine fără probleme cele 50.000 de voturi necesare pentru a evita desfiin- tarea, potrivit prevederilor Legii partidelor politice. Initial respinsă de Biroul Electoral Central, Forta Civică si-a câstigat intrarea în cursa electorală în Justitie. BEC a respins candidaturile acestei formatiuni după ce a invalidat 17.605 de semnături sustinere dintre cele 207.731 depuse. Forta Civică a atacat în instantă decizia. Contestatia a fost respinsă de Tribunalul Bucuresti, iar recursul s-a judecat la Curtea de Apel, care a dat câstig de cauză Fortei Civice. Din partea Fortei Civice se vor bate pentru locurile din PE Adrian Stefan Iurascu, Cristian Obrocea, Sergiu Fendrihan, Adrian But si Emil Dumitrescu. Lista acestei formatiuni cuprinde 29 de nume.

Independenti

Fiica cea mică a presedintelui Traian Băsescu, Elena, s-a înscris în cursa pentru un mandat în PE, ca independent, reusind să strângă 280.000 de semnături de sustinere. Elena Băsescu a afirmat că nu pleacă la drum, în cursa electorală, cu gândul de a câstiga, ci convinsă că trebuie să încerce. Ea a afirmat că este realistă si stie c㠄semnă turile pe care le-a strâns nu sunt totuna cu voturile“. „Nu mizez pe sprijinul partidului absolut deloc, pentru că PD-L are obiectivul clar de a câstiga alegerile. Sper ca aceia ca mine, mai non-conformisti, nesupus i cutumelor, să mă voteze“, a spus ea. Elena Băsescu a decis să demisioneze din PD-L si să candideze independent pentru ca partidul „să nu fie pus în situatia de a alege între ea si intelectuali“, aluzie la criticile Alinei Mungiu Pippidi, presedintele Societătii Academice din România, si pentru ca tatăl ei „să nu fie acuzat de nepotism“. Însemnul campaniei sale este EBA, la fel ca numărul masinii pe care o conduce. Si Pavel Abraham, fostul sef de la Agentia Natională Antidrog, si-a înscris candidatura independentă pentru PE. Pavel Abraham a iesit la pensie, la sfârsitul anului 2008, după ce fostul ministru al Internelor Cristian David a cerut încetarea raporturilor de muncă ale acestuia cu ANA. El a sustinut c㠄a fost surpriz㓠pentru mai multă lume candidatura sa la PE, prin faptul că nu a făcut politică deloc. „Eu particip în numele societătii civile. (…) Nu vă ascund că am avut discutii cu reprezentant i ai PSD si PD-L de la nivel destul de înalt. Când am iesit, în noiembrie, la pensie, am spus că voi face politică. Poate am fost un pic cam neinspirat, dar nu regret. După aceea, m-am gândit să trec de unul singur, initial, iar apoi ca reprezentant al societătii civile“, a explicat Pavel Abraham.

Partide si independenti iesiti din cursă

Partidul Ecologist Român si Partidul Verde, dar si independenta Mihaela Mihai au părăsit cursa electorală, după ce BEC lea respins candidaturile, din cauza listelor cu semnăturile de sustinere. BEC a respins si candidatura independentă a lui Cornel Cernoschi, pentru neîndeplinirea conditiilor legale.

Remember 2007

Pe 25 noiembrie 2007, în România s-au organizat pentru prima dată alegeri pentru PE, cei care au obtinut un fotoliu de europarlamentar activând doar pentru aproximativ doi ani, deoarece scrutinul a fost organizat la jumătatea mandatului legislativului european, ce durează cinci ani. În 2007, au intrat în cursa electorală 13 partide politice si un candidat independent – Laszlo Tokes. Au obtinut mandate de europarlamentar PD, PSD, PLD, PNL, UDMR si Laszlo Tokes. PD a obtinut 13 mandate, cei care au mers în PE fiind Sorin Frunzăverde, Roberta Anastase, Petru Filip, Monica Iacob-Ridzi, Marian-Jean Marinescu, Maria Petre, Rares Niculescu, Marian Zlotea, Dragos David, Mihaela Popa, Constantin Dumitriu, Nicodim Bulzesc si Sebastian Bodu. PSD a câstigat 10 mandate, la Bruxelles plecând atunci Titus Corlătean, Adrian Severin, Rovana Plumb, Daciana Sârbu, Cătălin Nechifor, Silvia Ticău, Ioan Pascu, Gabriela Cretu, Corina Cretu si Victor Bostinaru. PNL a trimis în PE 6 reprezentanti – Renate Weber, Daniel Dăianu, Adina Vălean, Cristian Busoi, Ramona Mănescu si Magor-Imre Csibi. PLD, cu 3 mandate de europarlamentar, a fost reprezentat de Theodor Stolojan, Dumitru Oprea si Nicolae Vlad Popa. UDMR-ului i-au revenit două mandate, fiind reprezentată de Gyorgy Frunda si Csaba Sogor. Au pierdut alegerile PNG-CD, PRM, PIN, PC, PNTCD, Partida Romilor Pro Europa, Partidul Alianta Socialistă si Partidul Verde.

The post 7 iunie, test electoral european first appeared on Monitorul de Vaslui.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Reporter: Cât de important este Parlamentul European în cadrul constructiei institutionale europene? Mihaela Chircu: Parlamentul European este singurul parlament din lume transnational si multilingv ales în mod direct, precum si singura institutie a Uniunii Europene aleasă în mod direct. Din acest motiv, putem spune că Parlamentul European este singura institutie europeană prin care cetătenii îsi pot face auzită vocea în mod direct si, din acest motiv, mai este numit „vocea cetătenilor”.

Reporter: Care sunt atributiile Parlamentul European?
Mihaela Chircu: Parlamentul European, alături de Consiliul Uniunii Europene (alcătuit din reprezentanti ai tuturor guvernelor statelor membre, mai este numit si „vocea guvernelor”), adoptă cam două treimi din legislatia comunitară, în domenii cum ar fi politica de mediu, transport, protectia consumatorilor, imigratie ilegală si toate aspectele legate de libera circulatie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor pe piata unică. De asemenea, rolul său este foarte important în elaborarea bugetului comunitar, având ultimul cuvânt în ceea ce priveste mai mult de 50% din bugetul Uniunii Europene. Parlamentul poate decide asupra cheltuielilor din domeniile: fonduri sociale si regionale, energie, cercetare, transporturi, asistentă pentru dezvoltare, mediu, educatie si cultură. Parlamentul are responsabilitatea de a monitoriza în mod constant cheltuielile Uniunii si poate decide dacă fondurile comunitare pe care le-au avut la dispozitie institutiile Uniunii Europene au fost cheltuite corect, acordând asa-numita descărcare de gestiune. Parlamentul european are atributia de a numi presedintele Comisiei Europene, care este „executivul” Uniunii Europene, aprobă si destituie Comisia. Si în domeniul politicii externe a Uniunii Europene rolul Parlamentului European este foarte important, pentru că acesta îsi dă avizul pentru negocierea tratatelor internationale, precum si pentru aderarea unor noi tări. Prin urmare, extinderea Uniunii Europene poate avea loc doar cu acordul Parlamentului European.

Reporter: Cum poate influenta activitatea Parlamentului European tara noastră?
Mihaela Chircu: Influenta reiese din atributiile descrise mai sus. În primul rând, dacă ne referim la rolul său în politica externă a Uniunii, trebuie să spunem că, fără avizul său, România nu ar fi devenit membru al Uniunii Europene. În al doilea rând, tara noastră este influentată de legislatia comunitară adoptată de Parlament, împreună cu Consiliul Uniunii, întrucât o mare parte a acesteia este obligatorie pentru noi (regulamentele sunt obligatorii în mod direct, iar directivele sunt transpuse obligatoriu în legislatia românească). Apoi, tara noastră este influentată de bugetul Uniunii (stim cu totii că avem la dispozitie mai bine de 30 de miliarde de euro din acest buget pentru dezvoltare si apropierea de nivelul de trai european), la a cărui elaborare Parlamentul participă.

Reporter: Ce pot face eurodeputatii români pentru a-si servi electoratul în Parlamentul European?
Mihaela Chircu: Eurodeputatii români pot face ceea ce poate face orice eurodeputat: să participe în mod activ la elaborarea si adoptarea legilor, să adreseze întrebări în scris sau oral celorlalte institutii europene, să participe la adoptarea unor pozitii oficiale. Desigur, fiecare în grupul politic de care apartine, pentru că, în Parlamentul European, eurodeputatii români sunt afiliati unui grup politic, ei reprezintă România din cadrul grupurilor politice europene.

Reporter: Dati-mi câteva exemple de hotă râri ale Parlamentului European care au avut repercursiuni directe asupra tării noastre.
Mihaela Chircu: De exemplu, deputatii europeni au facilitat recunoasterea reciprocă a diplomelor si calificărilor profesionale de către statele membre. În prezent, este mai simplu pentru români să îsi exercite meseria în Uniunea Europeană. Un alt exemplu îl constituie plafonarea, urmată de reducerea tarifelor de roaming, astfel încât factura la telefoanele mobile este mai mică, atunci când vorbim în tările membre ale Uniunii Europene. Datorită deputatilor europeni, avem jucă rii mai sigure, prin interzicerea produselor cancerigene si limitarea produselor chimice periculoase în compozitia acestora, precum si norme mai stricte de securitate si etichetare a produselor. Au fost aduse îmbunătătiri si drepturilor călătorilor, care pot beneficia acum de despă gubiri sau compensatii pentru întârzieri sau suprarezervări la transportul feroviar sau aerian.

Reporter: De ce este important ca vasluienii să se prezinte la vot pe 7 iunie?
Mihaela Chircu: Este la fel de important ca pentru toti românii, pentru că trebuie să întelegem odată că nu avem dreptul să ne plângem si să criticăm dacă stăm acasă si ne manifestăm optiunile doar în fata televizorului sau a prietenilor. Uniunea Europeană nu este ceva îndepărtat, chiar dacă multă lume are prea multe necazuri pentru a se mai gândi si la alegerile europene. Uniunea Europeană face parte din viata de zi cu zi a noastră, a tuturor. Fiecare vot contează, pentru că, dacă votăm, există o sansă ca dorintele noastre să se împlinească. Dacă stăm acasă, atunci cu sigurantă nimeni nu va tine cont de părerile noastre, de durerile noastre, fie ele oricât de pertinente. În altă ordine de idei, este important si ce imagine transmitem în Europa, noi, românii, prin participarea la aceste alegeri. În sondajele făcute înainte de aderarea tării noastre la Uniunea Europeană, peste 75 % dintre români doreau aderarea. Păi, de ce neam dorit-o, dacă nu ne ducem să ne votăm reprezentantii în Parlamentul European?! De ce am dorit să devenim membri ai Uniunii Europene dacă nu dorim să influentăm politica si legislatia Uniunii?

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

The post Legea alegerilor europarlamentare a fost modificata first appeared on Monitorul de Vaslui.

The post Unde votam? first appeared on Monitorul de Vaslui.