„Comparativ cu judeţul Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare, de doar 5.379 de euro pe cap de locuitor, în Bucureşti există un potenţial de consum de aproximativ 4,2 ori mai mare”, arată o analiză publicată de Ziarul Financiar.
În vreme ce politicienii de la București se luptă pentru putere nereușind să coopereze în interesul țării pentru o guvernare stabilă, datele economice arată o Românie polarizată, în care unii trăiesc mai bine, aproape de standardele europene, iar alții se adâncesc în sărăcie.
„Comparativ cu judeţul Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare, de doar 5.379 de euro pe cap de locuitor, în Bucureşti există un potenţial de consum de aproximativ 4,2 ori mai mare”, arată o analiză a NielsenIQ publicată de Ziarul Financiar.
Deși decalajele dintre județe s-au mai redus, unele județe, mai ales din zona Moldovei, rămân sub media națională la putere de cumpărare. Vasluiul se găsește pe ultimul loc al clasamentului național al puterii de cumpărare.
Potrivit analizei publicate de Ziarul Financiar pe baza datelor companiei de cercetare NielsenIQ (NIQ), județele din Moldova au început să recupereze din diferența față de media națională, iar infrastructura rutieră este considerată unul dintre factorii care contribuie la această evoluție.
Vaslui, Botoșani și Giurgiu, cu 20% sub media națională
Județele Vaslui și Botoșani, ca și Giurgiu, se află în categoria județelor cu o putere de cumpărare situată între 80% și 88% din media națională, conform hărții realizate pentru anul 2025.
Analiza NIQ evidențiază faptul că, în urmă cu doar un an, jumătate dintre județele României aveau o putere de cumpărare cu cel puțin 20% sub media națională. În prezent, doar trei județe – Botoșani, Vaslui și Giurgiu – mai sunt încadrate în această categorie. Județe din Moldova, Bacău și Neamț, au urcat într-o categorie superioară de dezvoltare, iar specialiștii pun această evoluție inclusiv pe seama lucrărilor la Autostrada Moldovei (A7), cel mai amplu proiect de infrastructură rutieră aflat în execuție în România.
Specialiștii care au elaborat analiza arată că harta puterii de cumpărare reflectă nivelul investițiilor și dezvoltării economice, iar zonele care au atras investiții industriale, logistice, IT sau centre de cercetare înregistrează salarii mai ridicate și, implicit, un nivel mai mare al veniturilor populației.
În acest context, în Moldova, lipsa autostrăzilor a reprezentat mult timp un obstacol în atragerea investițiilor, însă cu dezvoltarea autostrăzii A7, perspectivele se schimbă, iar companiile beneficiază de un acces mai rapid către București și către coridoarele europene de transport. Economiștii estimează că efectele existenței autostrăzii se vor vedea în următorii ani, prin apariția unor noi investiții în producție, logistică, industrie și turism.
Bucureștiul rămâne lider detașat
La nivel național, Bucureștiul continuă să se afle pe primul loc al clasamentului. Locuitorii Capitalei dispun de o putere de cumpărare de 22.676 euro pe cap de locuitor, adică de peste două ori mai mare decât media națională.
România, sub media europeană
România rămâne sub media europeană la puterea de cumpărare.
Conform datelor analizate, puterea medie de cumpărare este de 11.105 euro pe locuitor, ceea ce reprezintă aproximativ 55% din media europeană, de 20.291 euro.
România ocupă locul 31 din 42 de state europene analizate, înaintea Bulgariei și a altor economii din sud-estul continentului, dar la mare distanță de liderii clasamentului, Liechtenstein, Elveția și Luxemburg.
