O primăria caută doi oameni, iar un liceu și o școală câte unul, secretară și bibliotecar, o direcție de primărie are nevoie de un inspector. Sunt posturile de la stat scoase la concurs doar recent, pentru că, în ciuda așa-zisei „reforme”, care taie posturi cu barda, instituțiile din județ au în continuare nevoie de oameni pentru a funcționa.
Așa-zia „reformă” din administrație, a Guvernului Bolojan, nu este în realitate decât o tăiere cu barda de posturi pentru a repara greșelile financiare ale aceleeași guvernări, PSD-PNL, din trecut. Pe când se crează și mai multe posturi de șefi pentru clientela politică, nimeni nu se atinge de criteriile, politice, de desemnare și de numire în funcție, nimeni nu se atinge de aparatnici de partid care au umplut birourile administrației și nici o măsură nu vizează depolitizarea unor domenii, precum educația, spre exemplu. Ca și în vremea mandatului de președinte al fostului colaborator al Securității Traian Băsescu, românii s-au convins din nou cu ușurință că noua austeritate nu este decât o modalitate de a „strânge cureaua” oamenilor obișnuiți pentru a repara greșelile economice ale unor politicieni pe cât de proști, pe atât de ipocriți.
Între timp, instituțiile trebuie să funcționeze și cei responsabili își dau seama că este nevoie de oameni pentru asta. Primarii fac angajări, directorii de școli scot posturi la concurs, direcțiile din cadrul instituțiilor angajează pe posturi specifice care nu pot fi ocupate și exercitate la pachet.
Numai în prezent în județ există câteva posturi la stat care așteaptă să fie ocupate. Primăria Lunca Banului angajează asistent medical comunitar și un mediator școlar, Liceul tehnologic „Marcel Guguianu” are nevoie de secretară, iar Direcția pentru administrarea piețelor pacrărilor și cimitirelor Bârlad a scos la concurs un post de inspector de specialitate, în vreme ce Școala Gimnazială Ștefan cel Mare din municipiul Vaslui are nevoie de bibliotecar. Lista poate fi consultată la adresa următoare: https://posturi.gov.ro/?sfid=80&_sft_judet=vaslui
Așa-zisa „reformă a administrației” prevede o reducere semnificativă a numărului de posturi din administrația publică, atât la nivel local, cât și central. În administrația locală, măsura pornește de la desființarea a 30% din totalul posturilor aprobate, ocupate și vacante, ceea ce ar genera, la nivel național, o reducere medie de aproximativ 10% din posturile ocupate.
În același pachet legislativ este inclusă și reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor și aleșilor locali. La nivel național, peste 6.100 de posturi de consilieri personali urmează să fie eliminate.
Cifra vehiculată în spațiul public, de „aproape 20.000 de posturi”, rezultă din cumularea mai multor categorii de reduceri. La nivel local, aproximativ 12.794 de posturi ocupate ar urma să fie desființate, la care se adaugă cele peste 6.100 de posturi de consilieri personali. În unele estimări sunt incluse și posturi vacante eliminate, ceea ce duce la un total mult mai mare al posturilor care dispar din organigrame.
În administrația centrală, reforma prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în anul 2026, comparativ cu 2025, fără diminuarea salariilor de bază.
Sunt prevăzute excepții de la reducerile de personal pentru domenii precum educația și cultura, spitalele publice și serviciile de ambulanță, apărarea, ordinea publică și securitatea națională. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a vorbit despre numărul posturilor ce vor fi reduse în administrația publică locală și centrală: „În ceea ce privește posturile desființate la administrația locală vorbim de 12.794 de posturi și mai vorbim de desființarea de peste 20.000 de posturi vacante. Vorbim și de reduceri de consilieri personali, numărul acestora fiind de 6102. În total, este vorba despre 45.000 de posturi. În ceea ce privește prefecturile, modalitatea este de o tăiere 25% din posturi, ceea ce înseamnă real o reducere de 10%, adică 168 de posturi. Numărul de consilieri la nivel central este de 193 de posturi. impactul financiar este 1,6 miliarde lei pentru 2026, iar anul următor impactul pe tot anul va fi de 3 miliarde de lei”.
