Miliardele de la coada vacii

Seceta si lipsa subventiilor fac din zootehnie un sector perdant. Dac� la debutul crizei financiare cresterea animalelor era v�zut� ca o optiune salvatoare pentru economia judetului, acum, strategiile s-au pierdut. Profitul imens, sute de miliarde de lei vechi la nivel national, a r�mas �n buzunarele importatorilor, consumatorul autohton subvention�nd masiv produc�torii europeni. Zootehnia este „roz” doar �n discursurile electorale, �n plan practic, politicile de dezvoltare lipsind cu des�v�rsire. Pentru c� fermierii au o situatie material� dezastruoas� si silozurile goale, statul a ajuns la concluzia c� nu poate achita la timp nici subventiile. Rezultatul: numai �n judetul Vaslui, peste 5.000 de capete matc� bovine vor fi sacrificate, d�ndu-se astfel cu piciorul �nc� unei oportunit�ti.

�nt�rzierea subventiilor �n zootehnie risc� s� decimeze efectivele de animale de la nivelul judetului Vaslui. Potrivit estim�- rilor specialistilor, efectivul de matc� la bovine, care anul trecut a fost de peste 37.000 de capete, se va reduce la sub 33.000 de animale. Semnalul t�ierilor masive a fost dat �nc� din lunile de var�, c�nd micii cresc�tori si-au f�cut bilantul si au ajuns la concluzia c� nu sunt peg�titi pentru lunile de iarn�. Fermele au fost lovite puternic de secet� prelungit�, care a compromis stocurile de furaje necesare pentru stabulatia animalelor. Dac� rezervele de hran� sunt aproape de zero, nici restul lantului comercial de la produc� tor la procesator nu este pus la punct. Pietele organizate �n care s� existe o ofert� concentrat� lipsesc, �n timp ce preturile practicate la carne si lapte sunt cu mult sub potentialul normal. Pe acest sistem de valorificare, plus valoarea care ar trebui s� intre �n buzunarele fermierilor este directionat� direct c�tre procesatori. Confruntati cu o baz� material� precar� si cu un an nefavorabil din punct de vedere meteorologic, plata integral� a subvetiilor ar fi ajutat decisiv cresc�torii s� dep�s easc� perioada de criz�. Virarea banilor �n cursul lunii septembrie ar fi permis fermierilor s� fac� achizitii de furaje la preturi mai mici si s� pun� la ad�post animalele pentru perioada de iarn�.

O sans� pierdut�

Conform unui calcul realizat de specialistii �n domeniu, cele aproximativ 277.000 hectare de teren agricol de la nivelul judetului Vaslui ar putea s� �ntretin� un septel de animale cel putin dublu dec�t cel actual. �n prezent, efectivele din judet sunt de 80.000 de bovine, 210.000 ovine, 36.000 caprine si 20.000 cabaline. „Noi avem la un hectar arabil de �ntre- tinut o vit� mare, �n loc de trei, care este capacitatea maxim�. �n aceast� situatie, nici o comun� nu ar trebui s� se confrunte cu lipsa de furaje, dac� se face un management corect al suprafetelor de care dispunem”, a explicat Attila Miklos, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie �n Zootehnie (OARZ) Vaslui. Pe l�ng� acoperirea consumului intern, oferta de produse animale care putea fi valorificat� �ntr-un mod erudit este foarte consistent�. Vorbim de peste 10.000 capete de tineret taurine �ngr�sate, circa 90.000 capete de berbecuti, p�s�ri, ou�, l�n�, br�nzeturi si alte produse lactate. Practic, �n urma comercializ�rii acestui surplus ar putea intra �n circuitul financiar local peste 1.000 de miliarde de lei vechi. �n jur de 720 miliarde din valorificarea laptelui, 160 miliarde de lei din scoaterea la v�nzare a circa 4.000 tone de carne taurine si 131 miliarde de lei de pe urma livr�rii la consumatori a 3.750 tone de carne de ovine. Din nefericire, lucrurile stau pe dos, sectorul zootehnic nefiind capabil s� fie ramura care s� absoarb� socul recesiunii economice si s� ne introduc� pe pietele europene.