sâmbătă, mai 16, 2026

Totul despre campania electoral

4

masa_votConform Legii 370 din 2004 pentru alegerea presedintelui Romniei, campania electoral „ncepe cu 30 de zile nainte de data alegerilor” si se ncheie „n dimineata zilei de smbt de dinaintea datei alegerilor, la ora 7.00”. Astfel, campania electoral pentru prezidentiale a nceput n noaptea de joi spre vineri, la ora 0.00, a anuntat Biroul Electoral Central (BEC). Potrivit calendarului electoral stabilit prin hotrre de guvern, depunerea candidaturilor a fost posibil pn ieri, la ora 24.00. Primul tur al alegerilor pentru desemnarea presedintelui Romniei va avea loc pe 22 noiembrie, cel de-al doilea tur fiind programat pentru 6 decembrie.

Articolul 9 al aceleiasi legi, cel care reglementeaz depunerea candidaturilor, prevede c propunerile de candidati se depun la BEC „cel mai trziu cu 30 de zile nainte de data alegerilor”. Hotrrea de guvern care stabileste calendarul alegerilor precizeaz ns c depunerea candidaturilor se poate face „cel mai trziu cu 30 de zile nainte de data alegerilor”, adugnd ns termenul-limit de vineri, 23 octombrie 2009, ora 24.00. Pentru a avea acces gratuit si egal la serviciile publice de radio si televiziune, asa cum prevede legea, candidatii sunt ns obligati ca pn la momentul nceperii campaniei electorale s solicite sefilor televiziunii si radioului public acordarea timpilor de anten. „Solicitrile peste acest termen nu se iau n considerare”, stipuleaz legea. „Orarul pentru campania electoral si repartizarea timpilor de anten pentru accesul egal si gratuit al candidatilor la serviciile publice de radio si televiziune se fac, dup ncheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de Birourile Permanente reunite ale celor dou Camere ale Parlamentului, mpreun cu reprezentantii serviciilor publice de radio si televiziune si cu participarea candidatilor”, mai prevede legea. Si accesul candidatilor la posturile de radio si televiziune private este gratuit, acestea fiind obligate s ofere timpi de anten „proportionali cu cei practicati de posturile publice”, sub amenintarea unor sanctiuni din partea Consiliului National al Audiovizualului. Posturile de radio si televiziune, fie ele publice sau private, nu au voie s difuzeze spoturi publicitare electorale n alte emisiuni dect cele dedicate alegerilor.
Pentru respectarea acestor prevederi, Consiliul National al Audiovizualului a fost obligat ca, n termen de zece zile de la stabilirea datei alegerilor, s fac regulile de desfsurare a campaniei n audio-vizual.
Articolul 17 al legii prevede c, n campania electoral, candidatii si partidele „au dreptul s si exprime opiniile n mod liber si fr nicio discriminare, prin mitinguri, adunri, marsuri, precum si prin intermediul mass-media”, ns toate mitingurile, marsurile si adunrile publice trebuie organizate n baza legii, fiind obligatorie obtinerea de autorizatii. „Mijloacele folosite n campania electoral nu pot contraveni ordinii de drept”, se mai arat n legea organizrii alegerilor prezidentiale. Orice nclcare a prevederilor acestui articol aduce, conform legii, o amend cuprins ntre 1.000 si 2.500 de lei.
Aceeasi amend este prevzut si pentru nclcarea prevederii conform creia „n unittile militare, n unittile de nvtmnt, n timpul programului de nvtmnt, n sediile reprezentantelor diplomatice, precum si n penitenciare, actiunile de campanie electoral de orice tip sunt interzise”. n cazul n care organizatorii de adunri publice nu iau msurile necesare pentru ca acestea s se desfsoare „normal” sau dac la acestea se distribuie sau se consum alcool, actul normativ prevede posibilitatea amendrii titularilor autorizatiei de miting cu o sum cuprins ntre 4.500 si 10.000 de lei.
Actul normativ mai prevede c, pe durata campaniei electorale, atunci cnd sunt prezentate sondaje de opinie referitoare la scrutin, ele trebuie s fie nsotite de numele institutiei care a realizat sondajul, data sau intervalul de timp n care cercetarea s-a realizat, metodologia utilizat, dimensiunea esantionului si marja maxim de eroare si cine a solicitat si pltit realizarea studiului. „Televotul sau anchetele fcute pe strad n rndul electoratului nu trebuie s fie prezentate ca reprezentative pentru opinia public sau pentru un anumit grup social ori etnic”, se mai arat n textul de lege, care interzice difuzarea oricrui tip de sondaj electoral cu mai putin de 48 de ore nainte de ziua votrii. televoturi sau anchete fcute pe strad.
Referitor la sondajele de opinie fcute la iesirea de la urne, asa-numitele exit-poll-uri, ele pot fi realizate, conform legii, de institutele de sondare a opiniei publice sau de firmele si ONG-urile care se ocup cu asta si care au primit n acest sens acreditarea BEC. Operatorii de teren ai acestora au acces, n baza acreditrii institutiei pentru care lucreaz, n zona de protectie a sectiei de votare, ns nu si n interiorul sectiilor.
Interdictia difuzrii oricrui tip de sondaje electorale este ridicat odat cu terminarea votrii. nclcarea regulilor referitoare la sondaje si la difuzarea lor se pedepseste, conform legii, cu amend ntre 4.500 si 10.000 de lei.
Conform articolului 19.2 al legii, pe durata campaniei, edilii sunt obligati prin lege s asigure candidatilor si partidelor care i-au propus „n mod nediscriminatoriu” spatii „corespunztoare” pentru a se ntlni cu alegtorii. Tot primarii trebuie ca, de smbt si pn la momentul la care candidaturile depuse rmn definitive – cel mai trziu marti, 27 octombrie, conform calendarului electoral – s stabileasc locurile speciale pentru afisajul electoral, n care s amplaseze panouri electorale n functie de numrul candidatilor. Dispozitia primarilor n acest sens trebuie dat publicittii prin afisare la sediul primriei.
Locurile stabilite pentru amplasarea panourilor de afisaj electoral trebuie s fie „locuri publice frecventate de cetteni”, astfel nct „s poat fi folosite fr stnjenirea circulatiei pe drumurile publice si a celorlalte activitti din localittile respective”. „n prealabil, primarii sunt obligati s asigure nlturarea din spatiul public a oricror materiale de propagand electoral rmase de la campaniile electorale precedente”, prevede actul normativ citat.
Locurile speciale pentru afisaj electoral pot fi folosite numai de candidatii la presedintie si de partidele care i-au propus, afisele electorale fiind singurele care au dreptul s apar pe respectivele panouri. Candidatilor le este interzis s foloseasc locurile de afisaj de o manier care mpiedice folosirea lor si de ctre restul candidatilor. Astfel, pe un panou electoral nu poate aprea mai mult un afis al fiecrui candidat. Actul normativ stabileste si dimensiunile pe care trebuie s le aib materialele electorale care pot fi afisate pe panourile special amenajate. Astfel, posterul „nu poate depsi” dimensiunile de 500 pe 300 de milimetri. Cele prin care se anunt o reunine electoral au un regim special si, n msura n care sunt expuse pe respectivele panouri, ele nu pot depsi dimensiunile de 400 pe 250 de milimetri.
Afisarea materialelor electorale n alte locuri dect cele special desemnate si amenajate n acest sens de primari este permis, ns prin lege este necesar „acordul scris al proprietarilor sau, dup caz, al detintorilor”. Legea electoral interzice afisele electorale care combin culorile „ntr-o succesiune care reproduce drapelul Romniei sau al altui stat.
Afisele electorale nu pot fi lipite, conform legii, pe „peretii sau pilonii de sustinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare si informare rutier, precum si pe sistemele electronice de reglementare a circulatiei (semafoare, n.r.)”. Legea interzice si actiunile electorale care s „afecteze” n vreun fel spatiile verzi, rezervatiile naturale sau zonele protejate ecologic. O alt interdictie se refer la folosirea minorilor cu vrsta sub 16 ani pentru distribuirea sau lipirea de afise sau materiale de propagand electoral.
Primarii localittilor sunt obligati ca, mpreun cu institutiile de ordine public, s asigure „integritatea” panourilor, afiselor electorale si a altor materiale de campanie amplasate n locuri autorizate. Edilii au voie, totodat, s aprobe instalarea „unor amenajri provizorii” din care candidatii sau sustintorii acestora s-si poat distribui materialele de campanie, ns doar n msura n care acestea nu necesit restrictionarea circulatiei masinilor sau pietonilor prin respectivele zone. Toate dispozitiile articolului 19,2 privind afisajul electoral trebuie respectate sub sanctiunea unei amenzi cuprinse ntre 1.000 si 2.500 de lei. Niciun fel de mesaj electoral nu mai poate fi difuzat pe ecrane digitale amplasate n locuri publice ori private sau din masini echipate cu megafoane dup terminarea campaniei.
Orice problem legat de modul n care se desfsoar campania electoral este de competenta birourilor electorale judetene, a celor din sectoarele Capitalei si a celui pentru sectiile de votare din strintate. Acestea solutioneaz, prin decizii, plngerile cu referire la campania electoral. Rmne la latitudinea acestora s sesizeze alte institutii ale statului, n msura n care, n solutionarea unor astfel de plngeri, ajung la concluzia c se impune luarea unor msuri administrative sau chiar aplicarea unor sanctiuni „contraventionale ori penale”.
mpotriva deciziilor acestora se pot face contestatii la BEC, n termen de cel mult 48 de ore de la afisarea hotrrii atacate, contestarea acestorafcnd ca executarea lor s fie suspendat. „Contestatiile cu privire la mpiedicarea unui partid sau a unei formatiuni politice ori a unui candidat de a-si desfsura campania electoral n conditiile legii se solutioneaz de Curtea Constitutional, cu votul majorittii judectorilor, n termen de cel mult 48 de ore de la nregistrarea lor”, se mai arat n legea electoral.
Candidatii au dreptul s-si desemneze coordonatori de campanie n judete, sectoare si pentru strintate, pe care i notific BEC si Autorittii Electorale Permanente n cel mult 48 de ore de la data la care nscrierea candidaturii lor a rmas definitiv. Coordonatorii de campanie ai candidatilor au rolul de a-i reprezenta pe acestia n zonele pentru care au fost desemnati.
Legea prevede amenzi cuprinse ntre 1.500 si 4.500 de lei pentru continuarea propagandei electorale dup ncheierea oficial a acesteia, precum si sftuirea alegtorilor, n ziua votrii, la sediul sectiilor de votare, n sensul ca acestia „s voteze sau s nu voteze un anumit candidat”. Aceeasi sanctiune este aplicabil si operatorilor de sondaje acreditati pentru realizarea de exit-poll-uri care nu respect conditiile stabilite de BEC, dar si celor care aleg s vnd alcool n zona de protectie a sectiilor de votare n ziua scrutinului.
Legea electoral stabileste si o serie de fapte considerate infractiuni si pedepsite, conform actului normativ, cu amend sau chiar nchisoare. Astfel, „mpiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseste cu nchisoarea de la sase luni la trei ani”. O pedeaps mai aspr este prevzut n cazul unui „atac, prin orice mijloace, asupra localului sectiei de votare”, aceasta ridicndu-se la o valoare cuprins ntre doi si sapte ani de nchisoare.
Pe de alt parte, „oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase n scopul determinrii alegtorului s voteze ori s nu voteze un anumit candidat” se pedepseste cu nchisoare de la sase luni la cinci ani si interzicerea exercitrii unor drepturi. Mentiunea legii este aceea c se consider eligibile n sensul legii bunurile „cu valoare simbolic”, de obicei cele inscriptionate cu nsemnele unei formatiuni politice.
Violarea secretului votului se pedepseste, n principiu, cu amend, ns legea prevede ca n cazul n care fapta a fost comis de un membru al biroului electoral al sectiei de votare pedeapsa acestuia s poat fi chiar nchisoarea de la sase luni la trei ani.
Falsificarea nscrisurilor de la birourile electorale se pedepseste si ea cu nchisoare de la unu la cinci ani, aceeasi pedeaps fiind aplicabil si n cazul nscrierii n copia de pe lista electoral permanent a unor persoane care nu figureaz n aceast list.

(Material realizat de Ovidiu Vanghele, ovidiuv@mediafax.ro)

4 COMENTARII

  1. dac? mai c?tig? B?se un mandat nseamn? c? suntem cel mai prost popor de pe planet?. a?a au f?cut romnii ?i n 46. au venit muncitorii de la Grivi?a ?i Malaxa, au protestat n Bucure?ti, au sabotat fabricile ?i trenurile cu marf?, pn? au ajuns comuni?tii la putere. apoi, dragii de comuni?ti ?i-au ucis ideologul (Lucre?iu P?tr??canu pentru pro?tii care nu ?tiu istorie) ?i au r?mas la putere 44 de ani n mod oficial ?i nc? vreo 20 n mod neoficial. b?sescu era unul dintre tinerii activi?ti turn?tori. acum se d? de ceasul mor?ii s? mai capete un mandat poate scap? de pu?c?rie. oricum familia ?i-a a?ezat-o bine. tare pro?ti mai suntem. ?i ei ?tiu asta.

Comentariile sunt închise.