Ministrul Justitiei a acuzat recent faptul cã amânãrile,ce au dus la declansarea procedurii de infringement privind Dir. prezumtiei de nevinovãtie, sunt cauzate de Opozitie, lucru sustinut si de presedintele Florin Iordache. De cealaltã parte, Opozitia spune cã PSD nu a prezentat un proiect coerent.
ßÎn iulie 2017, Ministerul Justitiei a finalizat proiectul de lege pentru transpunerea Directivei privind prezumtia de nevinovãtie, proiect care a fost transmis la Guvern. În sedinta din 18 august 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru transpunerea Directivei privind prezumtia de nevinovãtie, proiect care a fost transmis la Senat. În 4 decembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul Romaniei, apoi a fost transmis la Camera Deputatilor. Camera deputatilor a stabilit ca dezbaterea sã se facã in procedurã de urgentã, printr-o comisie specialã. Dezbaterile au fost blocate iar opozitia a contestat respectiva comisie la CCR ! Pentru evitarea sanctiunilor, este necesar ca prevederile Directivei sã fie transpuse in legislatia nationalã panã la momentul in care Comisia Europeanã va sesiza Curtea Europeanã de Justitie’, a scris Tudorel Toader pe Facebook, in urmã cu douã zile. O reactie a venit si din partea presedintelui Comisiei privind modificarea legilor Justitiei, Florin Iordache. Acesta spune cã Ordonanta de Urgentã nu este o solutie in acest moment, dar cã au fost frane in functionarea comisiei parlamentare. ‘A fost contestatã, boicotatã, s-a considerat cã numai anumite chestiuni trebuie discutate, s.a.m.d. si in aceste conditii noi am venit cu acea initiativã care cuprinde si directiva europeanã. Eu nu vãd acum solutie cu ordonanta de urgentã, pentru cã ordonanta practic ar diminua rolul Parlamentului de a veni si a imbunãtãtii un act normativ. Nu e numai Romania, sunt 10 tãri’, a declarat Florin Iordache. Iordache este increzãtor cã in circa douã sãptãmani proiectul poate fi transmis la Senat. ‘În perioada urmãtoare, respectiv in douã sãptãmani, Comisia analizand toate variantele si tinand cont de toate observatiile, poate trimite in Parlament un act normativ, iar dacã forul de specialitate constatã cã este deja in dezbatere trecut de o Camerã sau trecutã de amandouã, panã la sfarsitul sesiunii parlamentare, nu avem de ce sã ne temem. Mai este o lunã. Dacã in douã sãptãmani terminãm si o trimitem la Senat, Senatul fiind prima camerã, in sãptãmana urmãtoare se adoptã si la Camera Deputatilor si apoi se trimite cãtre promulgare. În douã sãptãmani o termin la Comisie si o trimit la Parlament’, a mai declarat Florin Iordache. De cealaltã parte, reprezentantii Opozitiei spun cã nu a existat un boitoc, ci un plan pus la punct de PSD. ßPSD a luat ostatica Directiva referitoare la prezumtia de nevinovãtie, la fel ca si problema implementãrii deciziilor CCR. De fapt ei fac un lucru extrem de incorect: nu vor sa modifice legislatia justitiei in interesul public decat dacã sunt lãsati sã modifice in rãu ceea ce favorizeazã pe ei, pe liderii lor. Am vãzut ca PSD si ALDE au dat mesaje de parcã se bucurau ca s-a demarat procedura de infrigement, desi au rãspunderea guvernãrii de un an si jumãtate, majoritate in parlament si orice altã parghie de implementare a directivei! Recent Horatiu Radu a explicat ca Romania are peste 30 de directive netrasnpuse in legislatie si care sunt in faze mai avansate in procedurile de infrigementDe exemplu cea privind prevenirea spãlãrii banilor si finantarea terorismului. Ati auzit vreun cuvant pe aceste teme din partea lui Toader, Dragnea, Iordache sau altii?’, a declarat Alina Gorghiu, parlamentar PNL. Fostul ministru al Justitiei, Cãtãlin Predoiu are un mesaj dur pentru Tudorel Toader. ‘Majoritatea PSDALDE a ßimpãnat’ textul cu peste 150 de amendamente la codurile de drept penal. Si de aceea au ratat termenul, pentru cã 150 de amendamente se discutã intr-un timp indelungat. În plus, au inceput dezbaterea in ßComisia Iordache’ cu legile justitiei, pe care le-au adoptat cu erori, fiind intoarse de douã ori de la Curtea Constitutionalã. Deci, au adoptat o tacticã gresitã si ßsmechereascã’, dar ßsi-au furat singuri cãciula’. (…) Declaratia dlui ministru are o singurã ßcalitate’, se aliniazã perfect mediocritãtii si duplicitãtii Guvernul Dãncilã, instalat in 2018 si posibil demis in ß20-18′, a declarat Cãtãlin Predoiu, deputat PNL, membru al Comisiei pentru modificarea Legilor Justitiei. Stelian Ion, parlamentar USR si membru al Comisiei Iordache, afirmã cã proiectul despre care vorbeste Tudorel Toader fãcea referire la un singur articol despre prezumtia de nevinovãtie. ‘Referitor la prezumtia de bunã- credintã, acest proiect contine DOAR INTRODUCEREA UNUI ALINEAT LA UN SINGUR ARTICOL din Codul de procedurã penalã, pentru simplul motiv cã legislatia noastrã contine deja prevederi clare cu privire la respectarea prezumtiei de nevinovãtie. TT nu explicã niciodatã de ce proiectul Guvernului continea o singurã modificare, iar in Parlament s-au propus zeci de modificãri sub pretextul implementãrii acestei directive’, se aratã intr-o postare a parlamen tarului, pe contul de Facebook a lui Stelian Ion, existand si o trimitere spre proiectul legislativ: http://www.cdep.ro/ proiecte/2017/500/30/7/se677.pdf Parlamentarul transmite cã activitatea comisie nu a fost blocatã pe perioada dezbaterilor din Curtea Constitutionalã. În luna noiembrie 2017, PNL si USR anuntau cã vor ataca la CCR modificãrile aduse Regulamentului Comisiei pentru legile justitiei, prin care se instituie posibilitatea ca acest for sã poatã modifica si completa toate actele normative cu incidentã asupra justitiei. O lunã mai tarziu, la finalul anului 2017, CCR a decis cã sunt constitutionale prevederile in baza cãreia s-a constituit Comisia Iordache. ‘In motivarea solutiei, Curtea a retinut ca, comisiile speciale comune, in calitate de organe de lucru ale Parlamentului, sunt reglementate, in mod expres, prin art.64 alin.(4) din Constitutie, constituirea acestora nefiind limitata la domenii de activitate cu privire la care Parlamentul decide in sedinta comuna. In consecinta, din ratiuni ce tin de eficienta, unitatea si coerenta demersului parlamentar in sensul elaborarii unor propuneri legislative complexe, Parlamentul poate constitui asemenea comisii atat in privinta legilor care se adopta in sedinta comuna, cat si in privinta celor care se adopta in sedinta separata.’, se arãta in decizia Curtii Constitutionale. Florin Iordache a anuntat cã membrii comisie vor astepta si pronuntãrile pe sesizãrile de neconstitutionalitate formulate pe cele trei legi aflate in dezbatere si care vizau CSM, statutul magistratilor si organizarea judiciarã. Comisia si-a reluat activitatea in a doua jumãtate a lunii martie 2018, dupã ce Curtea Constitutionalã a publicat motivarea ultimei decizii privind modificãrile aduse Legii 317,ce vizeazã functionarea CSM. Ulterior presedintele Klaus Iohanis a declarat cã va sesiza la randul sãu CCR pe cele trei legi din Justitie. Comisia Europeanã a declansat, la finalul sãptãmanii trecute, procedura de infringement impotriva Romaniei pe Directiva UE privind prezumtia de nevinovãtie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale, care trebuia sã fie implementatã panã in luna aprilie 2018. Autoritãtile de la Bucuresti au fost instiintate de cãtre Comisia Europeanã cu privire la declansarea procedurii din cauza neimplementarii Directivei Europene 343 din 2016, iar in termen de douã luni oficialii trebuie sã anunte ce mãsuri iau. Potrivit textului directivei, persoanele anchetate penal sunt considerate nevinovate panã la o sentintã definitivã, iar autoritãtile nu au dreptul de a face declaratii care sã contrazicã acest fapt. ßPrezumtia de nevinovãtie ar fi incãlcatã in cazul in care declaratii publice ale autoritãtilor publice sau decizii judiciare, altele decat cele privind stabilirea vinovãtiei, se referã la o persoanã suspectatã sau acuzatã ca fiind vinovatã, atat timp cat vinovãtia persoanei respective nu a fost doveditã conform legii. Aceste declaratii si decizii judiciare nu ar trebui sã reflecte opinia cã persoana respectivã este vinovatã. Acest fapt nu ar trebui sã aducã atingere actelor de urmãrire penalã care urmãresc sã probeze vinovãtia persoanei suspectate sau acuzate, cum ar fi rechizitoriul, si nici deciziilor judiciare in urma cãrora produce efecte o hotãrare suspendatã, cu conditia respectãrii dreptului la apãrare’, se aratã in directiva UE.
